Greece my love: Creta in lung si-n lat

TIPĂREȘTE

Date: Am făcut rezervarea cu un early booking, zbor din Cluj-Heraklion, hotel Astir Beach în zona de nord est a Cretei, Gouves, la 18 km de Heraklion. Sejurul a inclus zbor cu taxe incluse, cazare și demipensiune.

Pentru noi Grecia e țara vacanțelor de neuitat, e locul de care suntem iremediabil îndrăgostiți, e soare, apa mării, verdele pădurii de pin, nisip, stânci, muzică, mâncare, totul simplu și fără ostentație, pe sufletul nostru. Grecia este o destinație minunată. Nu știu de ce, dacă mă gândesc la rai în minte îmi apar peisajele grecești iar liniștea se materializează în atmosfera de început de lume a vreunui sătuc din munți sau a vreunei biserici ortodoxe pe vreun vârf de deal unde să-i mulțumești lui Dumnezeu pentru atât de multă frumusețe.

Deoarece insula e mare am dorit să avem libertate de mișcare, motiv pentru care am închiriat on line cu câteva luni înainte de începerea sejurului o mașină mică pentru toată perioada și cred că am făcut o alegere inspirată.

Ca să remoram câteva date (ce poate fi mai minunat, afară tocmai a “turnat”o rafală de zăpada mieilor în aprilie și sunt abia 7 grade, iar eu scriu review-uri despre soare) am zburat după amiază din Cluj iar la 18:20 aterizam în Creta. Cald la acea oră, soarele blând ne-a urat bun venit. Transferul a fost organizat foarte bine, autobuzele ne așteptau și am fost repartizați în funcție de hotelul la care aveam rezervare. Drumul de la aeroport până la hotel (aprox. 20 km.) a fost scurt, doar suficient ca reprezentantul firmei de turism să ne ureze bine ați venit, să ne ofere câteva materiale informative și a ne planifice întâlnirea de a două zi cu reprezentantul local al agenției. Pentru noi, a două zi, la ora 9:00 fără întârziere reprezentantul agenție de închirieri mașini era la noi la hotel cu mașina (un Fiat Panda), o hartă și câteva hinturi cu privire la vizitarea insulei, așa că am tratat mai superficial vizita reprezentantului agenției de turism hotărâți să ne facem program pe cont propriu cu mașina închiriată.

Dacă aș reveni la această destinație cred că aș proceda la fel, am avut pe toată perioada sejurului liberatate de mișcare totală, fără nici o îngrădire ceea ce ne-a plăcut foarte mult și am profitat la fel de mult :).

Despre hotel, ca toate cazările de care am beneficiat până acum în Grecia (și cred că ne apropiem de vreo 10 concedii în această fascinantă țara, fără a fi repetat vreo locație) numai cuvinte bune. Pentru noi (nu sunem „fițosi”) a fost foarte bine și nu am avut nici cel mai mic motiv de nemulțumire: camera frumoasă, cu balcon, hotelul aproape de câteva mici marketuri de unde ne aprovizionăm cu apa, snacksuri, alcool... Mâncarea (demipensiune) bună, ca în general mâncarea grecească, și suficientă, în regim de bufet suedez, deci nu îmi imaginez că ar fi putut cineva pleca fără a fi sătul. Hotelul e amplasat la 100 m de plaja cu valuri frumoase, dar nu mari astfel, încât înotul e ușor, plaja e nisipoasă, chiar dacă nițel cam îngustă, totuși nu e chiar înghesuială. Plaja nu face parte din plajele spectaculoase ale Cretei, la acestea ne-am deplasat cu mașina dar cu siguranță, pentru 1-2 ore de plajă +baie între plecarile și venirile noastre a fost ceea ce ne-am dorit. Una peste alta, nu cred că am greșit cu alegerea locației. Seara se pot face plimbări mai lungi sau mai scurte de-a lungul mării pe faleza ce urmează conturul țărmului, noi am făcut plimbări ceva mai scurte fiindcă, având zile foarte încărcate de vizite, seara eram suficient de obosiți iar un pahar de vin grecesc băut în grădina hotelului ascultând spectacolul de muzică (se și dansa) ne era suficient ca să fim fericiți cu o seară minunată după o zi plină de descoperiri ale frumuseților Cretei. Una peste alta, am reușit în sejurul nostru să parcurgem peste 1000 km pe insulă, de la un obiectiv la altul, fără însă a vizita toată insula, o mulțime de obiective le-am „sarit” nefiind timp fizic, și apoi am adorit să ne și bucurăm un pic de fiecare dintre ele. Așa că, insula find mare, aș recomanda celor ce doresc să o cunoască cu adevărat 2 sejururi, unul în partea de est și un altul în partea de vest, sau un sejur prelungit, cu două cazări diferite de câte 7 zile fiecare în estul-vestul insulei. Locația noastră a fost către partea de nord est, care este mai ieftină un pic dar am ajuns până în sudul insulei și până în extrema vestică. În prima zi ne-am suit în Fiatul nostru de vacanță și am plecat către zona muntoasă, către platoul Lasithi. Drumul însăși este fascinant, prin munți prin sate tradiționale (acum să spun drept nu știu cât sunt de tradiționale sau încearcă să creeze această imagine în scop turistic). Oricum ar fi zona e superbă iar descrieri mai inspirate veți găsi peste tot. (de exemplu aici: vezi impresii)

Noi am intrat la Manăstirea Panagia Kera Kardiotissa, am căutat și găsit morile de vânt dar nu am mai intrat în peștera lui Zeus. E un colț de Grecie așa cum o așteptăm, cu sate albe și o religie materializată în biserici unde ne regăsim și care ne mângâie sufletul. Am coborât apoi spre Elounda, stațiunea de lux a Cretei (unde am mai făcut o baie, bineînțeles) și apoi am luat ultima barcă care ne-a dus pe insula Leproșilor, Spinaloga. Suntem prima data la un obiectiv de felul acesta și trebuie să recunoaștem ca este impresionant. O insulă străjuită de ziduri de cetate venețiană în care și-au dus viața și suferința bolnavii de acesta maladie, cu case, locuri de închinăciune și ce mai trebuia astfel încât zilele să curgă cam ca și ale celor neatinși de maladie. La întoarcere am vizitat Plaka, un sătuc mic pe malul mării, evident devenit stațiune ca toate satele grecești de pe malul mării, am băut o cafea la o terasă cu vedere spre mare și insula Spinaloga și am făcut cale întoarsă către Agios Nikolaus. Este o stațiune superbă, romantică dar și foarte animată, cu restaurante înșiruite pe marginea lacului interior al localității unde te îmbie seara oferte de mâncare tradițională. Pentru că era târziu și noi aveam oricum la hotelul nostru demi-pensiune am dat doar o raită a orașului, ne-am mai delectat cu o cafea și un suc la o terasă și am purces retur către hotelul nostru din Gouves.

Într-o altă zi am plecat spre sudul insulei (Ierapera) către marea Libiei. Din nou senzația că e „altceva”, că ne aflăm în altă Grecie. În drum ne-am oprit la mănăstirea Sf. Gheorghe, amplasată la marginea șoselei, am coborât către sud către Ierapetra pe care am vizitat-o apoi am pornit de-a lungul mării la un break de plajă & baie în marea caldă a Libiei. Am luat-o de-a lungul coastei admirând marea și golfurile verzi de la înălțimea șoselei, un peisaj mereu altfel. Nu știu cum se face dar Grecia nu se repetă niciodată. Am urcat apoi iarăși spre nord, către orașul Sitia, cum altfel decât la malul mării, unde ne-am delectat cu o cafeluță iar apoi, în drum către hotel am oprit la una din plajele care fac reclamă Cretei alături de Falassarna, Elafonissi și altele: plaja Voulisma la care se ajunge de la șosea coborând scările de-a lungul unui perete stâncos.

Într-o alta zi am fost la Santorini, achiziționând bilete direct de la una din agențiile locale presărate lângă hotel. Despre Santorini cred ca nu pot să mai adaug nimic. Foarte mult s-a scris, eu vreau să vă spun doar că recomand în continuare ca achiziția călătoriei să o faceți după ce ați văzut și analizat mai multe oferte, e important ca vasul să fie unul rapid pentru că distanță dintre Creta și Santorini e considerabilă, de asemenea recomand ca vizitarea insulei să o faceți în tur ghidat, există și posibilitatea închirierii mașinilor (cred) dar insula fiind extrem de aglomerată și drumurile în pante mari cu o mulțime de curbe în ac de păr cred că e mai comod, mai de vacanță, admirarea peisajelor de după geamul unui autocar decât de la volanul mașinii. Ea, insula Santorini, este fermecătoare, picturală, dar un pic prea populată după gustul meu. Oricum culorile, arhitectura, amplasarea fac din cele 2 sate pe care le-am vizitat Oia și Fira obiective de neuitat care ni s-au înregistrat pentru todeauna în memoria afectivă. E fascinant Santorini, din punctul meu de vedere minunat de vizitat, un loc care îți taie respirația dar nu mi-ar plăcea să petrec un concediu mai lung aici. Întâi că iubesc plajele albe, iar aici sunt negre, calitatea plajei renumite pe care am fost nu m-a impresionat astfel încât să doresc să petrec zile în șir în acest loc. Totuși experiența e inedită și merită neapărat încercată.

Da, am revenit în alte zile pe platoul Lasithi, în satul Kritsa, am vizitat acvariul din Creta și chiar am apucat să mai ajungem printre vizite câte puțin și pe plaja din apropierea hotelului  cu valuri blânde și apă caldă.

Dacă a fost o vacanță frumoasă? Oh da! Deloc sedentară, după cum v-am spus cu gustul unei călduri un pic mai blânde de sfârșit de septembrie cu plaje și golfuri care nu seamănă unul cu altul, cu biserici grecești frumoase, cu sate în munte, mori de vânt, cu un vânt de Africa în Ierapetra și atmosfera cosmopolită din Agios Nicolaus. Totuși, per total, altfel de Grecie față de insulele ionice sau cele de la marea Egee sau chiar Grecia continentală. Altfel de Grecie și parcă separată de toate celelelte locații pe care le-am văzut și care au o linie comună greu de descris. Poate specială este ariditatea insulei, vegetația săracă, amplasarea ei în sudul continentului o face o poartă de trecere către Africa. Nu știu dacă m-aș întoarce. Parcă prefer alte peisaje grecești, mai înflorite, iar pe de altă parte țara asta este atât de dăruită de toți zeii încât nu îndrăznesc să sper ca îmi vor ajunge concediile ca să mă plimb pe cât mai multe plaje, orașele și insule. Creta rămâne însă un punct de reper și sunt foarte fericită că „am fost acolo”. Vacanțe minunate vă doresc.

---

VIZUALIZĂRI: 4076 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI