Catania - orașul cu „un nu știu ce și un nu știu cum”

Articol selectat ca fiind „de interes turistic crescut” (din punct de vedere al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Daca mancarea nu a impresionat e foarte posibil sa nu fi nimerit in locurile care trebuie sau sa fi incercat altceva decat era recomandat. Bucataria siciliana este recunoscuta ca fiind in topul celor mai bune bucatarii din lume, iar eu personal in foarte putine locuri am intalnit o asemenea combinatie de culori si gusturi. Insa, pentru a beneficia din plin de aceste savori trebuie sa stiti ca in general in sudul Italiei si in Sicilia in particular se mananca in functie de anotimpuri. Adica in fiecare anotimp se consuma ce se coace in acea perioada, acest lucru dand savoarea aceea nemaintalnita la alte mancaruri.

@giuliani: este foarte posibil, depinde si de gusturi. m-as duce la Roma oricand numai pentru niste papardele cu sos de coniac, dar niciodata la Catania pt niste paste. Cand am cerut tagliatele sau papardele s-au uita la mine ca si cand as fi venit din alta lume.

Daca ai avut alte experienta ar fi bine sa scrii un review cu recomandarea de restaurante... poate doar eu am nimerit prost.

Altfel e adevarat ca se consuma ce se produce local in perioada respectiva.

Nu am fost in Catania, insa am fost in Sicilia la Cefalu, Palermo, Agrigento, Insulele Eoliene sau Castelbuono.

M-am intors de acolo ca un mare fan al bucatariei siciliene, dar recunosc ca am plecat in Sicilia dupa o oarecare documentare in legatura cu bucataria locului.

In Italia totul e regional, nu vei gasi arancini in Torino (poate doar copii nereusite), asa cum niciodata nu vei gasi paste carbonara sau bolognese in Sicilia, Sardinia sau Puglia. Posibil sa le primesti in locurile foarte turistice la o calitate foarte slaba, special gatite pentru turisti. Nu vreau sa par critic, si eu am cerut carbonara in Alghero si apoi m-am intrebat de ce oare n-or fi fost asa cum ma asteptam. Am cautat si, fascinat culinar de primul concediu italian mi-am dat seama ca acolo totul este dependent de regiunea in sine. Nici macar tipul de paste nu corespunde, daca ceri spaghette bolognese in bologna se uita aia urat la tine fiindca acolo se mananca doar tagliatelle bolognese.

Ce se mananca la Roma e valabil poate in Lazio, insa nicidecum in Sicilia care oricum e o zona recunoscuta pentru "autonomia" sa fata de Italia in toate domeniile.

In Sicilia am mancat cannoli fantastici, cele mai bune dulciuri pe care le-am mancat in viata mea, arancini, caponata, fructe de mare proaspete si pizza (in special datorita sosului de rosii care e chiar fabulos).

La cele afirmate de colegul @giuliani - observații foarte corecte - aș adăuga ca recomandare de neratat gelato local, absolut fabulos și de o diversitate extraordinară.

Ma miră remarca ta referitoare la Siracusa. Insulă Ortigia mi s-a părut încântătoare în întregime, nu numai Piazza del Duomo, ci toate palatele si bisericile baroce și scuarurile cu barulete și mici restaurante amplasate pe malul mării.

walksofitaly.com/blog/foo ... as-italian-food

walksofitaly.com/blog/foo ... eating-in-italy

walksofitaly.com/blog/sic ... annoli-arancini

Acestea sunt doar cateva articole bune legate despre bucataria italiana si siciliana, insa am si cateva articole despre restaurante si mancarea din zona Cefalu pe care am vizitat-o in toamna trecuta.

@Carmen Ion: probabil in sezon e altceva; micile stradute pustii cu miros de mucegai si obloanele trase nu m-au inspirat.

@Carmen Ion: Tin minte ca acum ceva timp, citind articolul dvs referitor la Siracuza am facut o precizare care acum mi se pare putin ciudata. Spuneam ca m-am cam desumflat si probabil voi renunta la Siracuza fiindca nu merita (ceva de genul asta, chiar daca cu alte cuvinte). Ei bine, dupa vizita in Sicilia mi-am schimbat radical parerea.

Am vizitat Palermo care a urcat in topul celor mai frumoase orase vazute de mine pana acum. Dar, in Palermo, Catania, Napoli sau Siracuza daca mergi cu gandul ca vei gasi totul aliniat perfect, liniste deplina si oameni care respecta toate regulile de circulatie te inseli amarnic fiindca sudul Italiei este despre altceva. Totul depinde asadar de cat de bine cunoastem realitatea locului pe care urmeaza sa il vizitam si cat dispusi suntem sa trecem peste micile neajunsuri pentru a ne simti bine. Daca mergi in Napoli si cauti gunoaiele le vei gasi, daca mergi in Palermo sa cauti cladiri darapanate du-te in cartierul La Kalsa si le vei gasi; lucrurile astea sunt convins ca sunt valabile si pentru Catania sau Siracuza.

Asadar, am gasit Palermo ca fiind un oras senzational, vibrant, galagios, cu trafic infernal, cu mancare excelenta, cladiri darapanate, biserici monumentale, piete de peste cu tot ce poftesti sau restaurante recomandate de ghidul Michelin. La fata locului am avut o revelatie:

daca in Sicilia in general si in Palermo in particular s-ar renova ca prin minune toate cladirile care ar necesita o renovare cred ca in maxim 100 de ani o mare parte din locuitorii partilor nordice ale continentului s-ar muta aici, atatea cladiri splendide dpdv arhitectural decazute

am vazut in capitala insulei.

Eu cred ca e mai mult o chestie de asteptari decat de gusturi

@anihbo: Poate că ai dreptate. Dacă ai găsit Ortigia pustie, presupun că nu ţi-a făcut o impresie prea plăcută.

Aşa că musai e să revii în sezon!

@giuliani: Interesantă observaţia ta referitoare la aşteptări: într-adevăr, o mare parte din percepţia pe care ne-o facem asupra unui loc depinde de aşteptările cu care plecăm.

A avea aşteptări, şi chiar prejudecăţi este, după părerea mea, inevitabil: atunci când alegi o destinaţie, te informezi în prealabil, parcurgi cărţi şi articole pe net (inlusiv aici, pe AFA), şi-ţi faci o imagine. Uneori ea concordă cu cele găsite la faţa locului, alteori mai puţin sau deloc.

Dacă vei căuta urâţenie şi mizerie, foarte probabil le vei găsi peste tot - poate Austria şi Ţările Baltice să facă excepţie .

Italia este însă altfel: nordul e "austriac" în mare măsură, ordonat, disciplinat, aproape aseptic, în timp ce sudul e haotic, leneş, indolent. Iar în interiorul oraşelor sudice cartierele diferă mult unul de altul: aşa cum bine ai subliniat, în Palermo vei vedea clădiri dărăpănate dar şi palate şi biserici monumentale, restaurante cu stele Michelin dar şi mormane de gunoaie la colţ de stradă.

La fel este şi Napoli: multă lume care doar traversează oraşul în drum spre feribotul care îi va duce la Capri sau Ischia ori spre gara de unde se îmbarcă spre Coasta Amalfitană, rămâne cu impresia că oraşul se reduce la Piazza Garibaldi, cu negustorii ei ambulanţi, cu gunoaiele şi murdăria ei şi cu nebunia de oameni.

Ideea e să rămâi cu mintea deschisă şi să te bucuri de ceea ce vezi, chiar şi de "surprize".