Peșteri în Bulgaria

TIPĂREȘTE

Din punct de vedere geografic, Bulgaria - țara vecină de dincolo de Dunăre - are de toate: munți înalți, cu formațiuni stâncoase impresionante, câmpii întinse, lacuri, mlaștini, plaje... Bulgaria deține unul dintre cele mai frumoase sisteme de peșteri din Europa. Este cunoscut faptul că în țara vecină există aprox. 5000 de peșteri, majoritatea importante din punct de vedere științific, unele având pe pereții de stâncă desene naive executate de preistorici.

Pentru că, în timp, am vizitat câteva dintre peșterile bulgărești și pentru că - acum, în situația actuală - am observat pe AFA un interes crescut al colegilor noștri pentru mica țară de la sud de Dunăre, aș vrea să trec în revistă cele mai importante și cele mai vizitate peșteri amenajate pentru turiști. Condițiile încă lejere de vizitare a țării vecine, costurile relativ mici, ne îndeamnă - în special pe cei care locuim în sudul țării, aproape de graniță - să căutăm noi locuri de evadare pentru o zi sau un weekend în Bulgaria.

Peștera Măgura

Peștera Măgura este cea mai frumoasă peșteră pe care am vizitat-o noi în Bulgaria.

Dacă vizitați orașul Vidin, dacă faceți o deplasare la Belogradchik pentru frumoasele formațiuni de stâncă, ar fi păcat să nu vă abateți la Peștera Măgura. Distanța de la Vidin la Măgura este de 48 km, iar vizitarea peșterii, această călătorie prin pântecul pământului, durează cam două ore.

Cercetătorii geologi au stabilit că Peștera Magura - una dintre cele mai mari și mai renumite peșteri din Bulgaria - are o vechime de aprox. 15 milioane de ani. Dintr-o galerie principală (cu șase săli de dimensiuni diferite) pornesc trei ramuri laterale, însumând o lungime de aprox. 2500 m. Temperatura în subteran este de 12º C, iar umiditatea poate atinge 80%. Deci, atenție la vestimentația și la încălțămintea cu care vă aventurați în peșteră! Partea de jos este preponderent umedă, cu mici acumulări de apă, și poate fi alunecoasă.

Am urmat aleile cu trepte de piatră, umede, pe care picau din când în când stropi din plafon. Ajutându-ne uneori de balustrade, înaintam fotografiind bolți naturale impresionante, stalactite și stalagmite spectaculoase, cu înălțimi sau cu grosimi uimitoare. Ceea ce impresionează la Peștera Magura este rotunjimea porțiunilor erodate, dimensiunile unor galerii (unele au o lungime de 200 m și o înălțime de peste 50 m) și mai ales picturile preistorice de cavervă descoperite acolo. Acestea din urmă au fost motivul care m-a determinat să vizitez peștera bulgărească și tot acesta este motivul care mă face să spun că Peștera Măgura este cea mai frumoasă pe care am vizitat-o în Bulgaria.

Fiind singurii care ne-am aventurat atunci în adâncul pământului, fără ghid sau orice alt însoțitor din partea administrației locului, urmând săgețile indicatoare, am ajuns în caverna cu picturile care decorează pereți întregi de stâncă. Cercetătorii au căzut de acord că acestea au fost executate cu guano de lilieci. Și în zilele noastre în Peștera Măgura trăiesc colonii întregi de lilieci și nu trebuie să fiți surprinși dacă vreunul, amețit, va zbura prin preajma voastră, la joasă înălțime. Nu este nimic de speriat la această specie obișnuită cu întunericul, aproape nevăzătoare. Dacă aveți capul acoperit - mai ales doamnele cu părul lung - nu există riscul ca zburătoarea semioarbă să vă rămână încurcată în păr.

Dar, să revin la picturile rupestre, cele care mi-au suscitat atât de mult interesul. Cu răbdare, privind îndelung urmele de pe pereți, poți identifica siluete umane cu brațele ridicate deasupra capului, bărbați la vânătoare, animale (câini, capre, păsări mari asemănătoare struțului), forme geometrice (figuri în formă de T, linii paralele verticale, zig-zaguri, cercuri, faguri). Foarte interesantă mi s-a părut reprezentarea soarelui. Specialiștii spun că picturile rupestre din Peștera Măgura - unice în Peninsula Balcanică - datează din epoci diferite, începând cu paleoliticul timpuriu și continuând cu neoliticul și începutul epocii bronzului. Despre reprezentarea soarelui se spune că face parte dintr-un calendar solar din epoca neolitică, cel mai vechi calendar solar descoperit în Europa.

Peștera Snejanka

Peștera Snejanka, în traducere Peștera "Albă ca zăpada", este un monument al naturii și cea mai vizitată peșteră din jumătatea sudică a Bulgariei. Se află în masivul Batak (Batașka) din Munții Rodopi, la aprox. 5 km de orașul Peștera. A fost descoperită la 3 ianuarie 1961 și se spune că primii vizitatori, copleșiți de frumusețea cavernelor și a unor formațiuni care duc cu gândul la lumea de basm a copilăriei, au denumit peștera Snejanka (Albă ca Zăpada).

Având o lungime de numai 220 m și o suprafață de 3130 m², Peștera Snejanka este una dintre cele mai mici peșteri bulgărești, vizitabile, dar adăpăstește nu mai puțin de 600.000 de formațiuni de cavernă. Deschisă vizitatorilor din anul 1968, peștera figurează din 1979 pe lista monumentelor naturale din Bulgaria.

Dacă ajungeți la Peștera Snejanka nu se poate să nu fiți fascinați de "Palatul Subteran" cu mai multe săli care mai de care mai frumoasă: Sala Porumbeilor, Sala Lanternelor Chinezești, Sala Mare, Pădurea de Piatră. Imaginația vizitatorilor a adăugat și alte nume sălilor din Peștera Snejanka - Sala Ugerelor, Sala de Muzică, Sala Magică, cea în care se află Albă ca Zăpada… Minunatele formațiuni ale peșterii - stalactite, stalagmite, stalactone, draperii - într-o mare varietate de forme și dimensiuni, m-au impresionat prin lucrătura în piatră făptuită cu migală în mii și mii de ani, o delicată alcătuire cum numai natura răbdătoare poate să o facă. Am văzut stalactite uriașe, sumedenie de stalagmite singuratice sau grupate, cu forme bizare, dar și cea mai mare stalactită din peșteră - 1,27 metri.

Ca să ajungi la Peștera Snejanka, din drumul care leagă orașele Peștera și Batak, te abați cam 2 km pe un drumeag asfaltat, dar îngust, problematic la întâlnirea a două mașini. Traficul nu este însă prea intens. Din parcare, începe urcușul pietonal, până la gura peșterii. Traseul (de 830 m) este destul de dificil. Intrarea se face din oră în oră, iar pentru că temperatura în peșteră este de 9º C, constantă în tot timpul anului și pentru că umezeala în interior este mare, căile de acces fiind cam alunecoase, se impune o ținută adecvată.

Mai trebuie spus că în apropiere de orașul Peștera - Пещера (situat în sudul Bulgariei, la 36 km de Plovdiv și 123 km de Sofia), pasionații de peșteri pot descoperi și Peștera Jubileului. Situată la 600 m altitudine, cu o lungime de 1000 m, peștera descoperită în 1974, este obiect de studiu pentru speologi. Noi nu am ajuns acolo și nici nu știu dacă nespecialiștii au acces în interior.

Peștera Orlova Ciuca

Peștera Orlova Ciuca este - cred - peștera vizitabilă cea mai apropiată de granița cu România (la 38 km de Ruse).

Înainte de a ajunge în localitatea Dve Mogili (Две Могили), se virează la stânga și se continuă până la Orlova Ciuca. Distanța este de numai 18 km. Până la intrarea în peșteră se coboară o scară cu 124 de trepte cioplite în stâncă, inegale și cam înalte. Intrarea se face numai în grupuri însoțite de ghidul local urmându-se un traseu prestabilit pentru vizitare. Nu este permis a se intra și în alte galerii. Indiferent de anotimp și de temperatura de afară, în peșteră sunt doar 14º C, deci se impune o vestimentație adecvată.

Peştera Orlova Ciuca, descoperită în 1941 de Stoian Spasov - un cioban, este a doua ca mărime din Bulgaria, are galerii dispuse pe mai multe niveluri și o lungime totală de aprox. 15 km. În prezent doar a cincea parte este amenajată și accesibilă vizitatorilor. Prin tunelul artificial, puțin înalt, se ajunge în prima sală - Sala de concerte - cu o acustică bună motiv pentru care ocazional se organizează acolo concerte. Peștera este o înlănțuire de săli, galerii și puncte de trecere, este aerisită, luminată artificial și destul de lesne de vizitat. Sunt totuși câteva locuri în care trebuie să te apleci mult pentru a nu da cu capul de stânca diformă a plafonului. De asemenea, pentru că pe jos se formează bălticele, mici dar multe, trebuie atenție să nu aluneci.

Minunatele formațiuni ale peșterii - stalactite, stalagmite și stalactone - într-o mare varietate de forme și dimensiuni, m-au impresionat nu prin denumirile care mai de care mai fanteziste pe care ghizii încearcă să le sugereze vizitatorilor, ci prin însăși lucrătura în piatră făptuită cu migală în mii și mii de ani, o delicată alcătuire cum numai natura răbdătoare poate să o facă. Am văzut stalactite uriașe, sumedenie de stalagmite aliniate ca niște soldăței, unele - în grup - care te duc cu gândul la o familie întrunită și altele - singuratice - cu forme bizare, asemuite toate cu câte ceva în funcție de imaginația fiecăruia.

Despre cele 3 specii de lilieci (aprox. 10000 de exemplare) care sălășluiesc în peșteră puteți afla de pe internet sau de pe panoul informativ (în formă de liliac în zbor) care se află la capătul de sus al scării de acces. Informațiile sunt în bulgară și engleză.

Orlova Ciuca este o peşteră foarte frumoasă și interesantă. Pentru că nu este prea departe de sudul României, recomand tuturor celor care suportă acest gen de vizite să meargă acolo. Peștera Orlova Ciuca chiar merită vizitată. Celor care au teamă de lilieci le transmit că pot merge acolo fără nici o reținere. În zona tranzitată de turiști nu am văzut nici măcar unul.

Peștera Bacho Kiro

Peștera Bacho Kiro se află aproape de Dryanovo (la aprox. 30 km de Veliko Târnovo) - locul de naștere a renumitului arhitect bulgar Kolyu Ficheto, cel căruia i se datorează podurile de la Byala și de la Loveci, bisericile de la Sviștov și de la Dryanovo, precum și mai multe clădiri din Veliko Târnovo.

După ce vizitați Mănăstirea Dryanovo cu Monumentul mausoleu din incintă, din curtea mănăstirii, coborând o scară printr-un gang, se ajunge pe podețul care traversează râul Andaka. Dincolo de râu, prin pădure, un traseu de 300 m, ușor și relaxant, duce la gura Peșterii Bacho Kiro.

Peștera Bacho Kiro a fost descoperită în 1890, dar primii vizitatori au avut acces în peșteră în 1938, cu doi ani înainte ca aceasta să primească numele unuia dintre liderii rebeliunii bulgare din 1876, profesorul Bacho Kiro. Întinsă pe patru etaje, peștera este un labirint de săli și coridoare cu o lungime totală de 3600 m. Accesul publicului se face pe numai 700 m, această porțiune fiind amenajată și beneficiind de iluminat electric.

Râul subteran și trecerea miilor de ani au săpat galerii în care s-au format nenumărate formațiuni de peșteră - stalactite, stalagmite și coloane - de mare frumusețe. Bineînțeles că și formațiunile acestei peșteri, amintind de lumi de basm, au fost denumite după fantezia populară: Sala de primire, Sala tronului, Tronul lui Bacho Kiro, Prințesa adormită, Piticii, Patinoarul urșilor, Fântâna, Altarul de sacrificii…

Peștera Sf. Ioan din Rila - unde Sf. Ioan și-a petrecut o bună parte din viață, se află la o oră de mers de la Mănăstirea Rila. Intrarea în peșteră se face printr-o scobitură lungă și îngustă prin care - se spune - pot trece doar cei care se căiesc. Deși am fost de mai multe ori la Mănăstirea Rila, fiind în drum spre Grecia sau în grupuri mari, cu program turistic prestabilit, nu am ajuns niciodată la Peștera Sf. Ioan din Rila.

Și la Loveci am fost, dar atrasă de alte frumuseți, timpul s-a scurs prea repede și nu am reușit să ajungem și în satul Devetaki, la 20 km de oraș. Peștera Devetaska cu 11 lacuri subterane și frumoase formațiuni specifice peșterilor, a fost locuită încă din timpul paleoliticului, în peșteră găsindu-se numeroase obiecte doveditoare, inclusiv unelte și tăblițe inscripționate.

Încă o peșteră ratată este Diavolskoto Gurlo - Gâtul Diavolului. Ce este interesant la această peșteră?

Aproape de Devin, cheile Trigrad cu o lungime de 7 km, sunt străbătute de râul Trogradska, râu ce curge în bună parte prin subteran. Peisajul este spectaculos, cu stânci înalte și un pod - miracol al ingineriei vremii - Diavolski Most la care, cu mare dificultate, am ajuns și noi. Să-mi mai fi propus cineva și să intru în Peștera Diavolskoto Gurlo… nu știu dacă aș fi acceptat atunci. Accesul în această foarte spectaculoasă atracție naturală a Bulgariei se face doar în grup organizat. Se spune că a fost amenajată o zonă pentru a privi locul în care râul intră sub pământ, iar turul de vizitare a peșterii - loc memorabil pentru mărimea sa, dar și pentru ecoul apei curgătoare - nu este recomandat celor mai slabi de înger.

Între sălbaticele Cap Caliakra și Șabla, pe o lungime de 1 km și o lățime de aprox. 200 m, există un mal abrupt, cu stânci inaccesibile. Temerarii trebuie să știe că acolo sunt mai mult de 100 de peșteri, unele artificiale, alături de 28 de morminte și o biserică, toate fiind construite de triburi locale în sec. III-IV. Pe drumul care pornește din Tiulenovo, pietonal, am ajuns la malul mării și am admirat în parte stâncile solitare, împrăștiate prin apa mării și țărmul străpuns de grote, dar… atât!

O altă spectaculoasă peșteră din Bulgaria este Peștera Ledenika. Cu stalctitele sale ca niște țurțuri de gheață (de aici și numele), peștera se află în Defileul Vrața. Katacombite - un grup de peșteri așezate pe trei niveluri, aflat nu departe de stațiunea Nisipurile de Aur, la 1 km vest de Mănăstirea Alagea, constituie un alt punct de atracție pentru curioși.

---

VIZUALIZĂRI: 914 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI