Bali - doar inca o experienta utila

TIPĂREȘTE

Dupa ce am citit atatea comentarii la superlativ recunosc ca am avut rezerve mari sa va scriu impresia lasata asupra mea de aceasta destinatie. Sincer mi s-a parut mult, mult supraevaluata.

Este o tara frumoasa, am vazut aici locuri de vis, temple hinduse diferite total de ce mai vazusem pana acum, cascade frumoase-deosebita cea recomandata de andreea72 langa Ubud dar si greu accesibila. Nu vreau sa va recomand tot ce in postarile anterioare gasiti si va si vor ajuta foarte mult cum m-au ajutat si pe mine. Vreau doar sa va prezint o fata a Bali-ului care pe mine m-a luat prin surprindere pentru ca nici un prieten de aici nu m-a avertizat ca pot percepe lucrurile si astfel.

Cred ca asteptarile mele au fost mult mai mari decat poate oferi Bali-ul.

Tot ce v-au scris cei care m-au ajutat si pe mine sa-mi programez excursia este perfect adevarat (multumesc pe aceasta cale andreei72) dar am senzatia ca balinezii se adapteaza de la un sezon la altul.

Natura nu poate sa fie decat superba, perfecta, unica fiecarui loc din lume pe care l-am vazut.

Pentru mine oamenii au fost marea dezamagire.

Am sosit in Bali din Singapore si am petrecut 5 zile in Ubud si alte 5 zile in Jimbaran.

Eu cred ca exista 2 categorii de turisti. Cei care viziteaza non-stop (din aceasta categorie fac eu parte) si cei ce merg in vacanta sa se odihneasca adica cei pentru care resorturile de la malul oceanului sunt perfecte, mai ales cele ce au plaja privata. Deci pentru mine cele 5 zile din Jimbaran au fost o mare plictiseala.

Ubudu-ul este deosebit puteti sa va organizati excusii de aici spre toate destinatiile importante din Bali. Chiar daca nu angajati ghid din tara fiti convinsi ca acolo exista o piata deschisa si la cele mai variate preturi adica de la 35 dolari ziua un simplu sofer pana la 60 de dolari ziua sofer si ghid cum era Kardika recomandat in postarile anterioare de la care obtineti intr-o engleza aproximativa si niste informatii despre locurile vizitate, despre obiceiurile locale informatii care mie mi-au placut si mi-au intregit imaginea facuta despre aceasta mica insulita pe care se vedea ca el o iubeste.

Singurul comentariu pe care il am de facut despre Kardika e ca nu mai e atat de timid si inocent ca in povestile Andreei este chiar tupeist aproape ca iti impune sa-i platesti pranzul, nu opreste niciodata unde il rogi si el considera ca nu sunt conditii pentru turisti. Cu greu l-am convins sa opreasca sa luam nuca de cocos de pe marginea drumului unde pretul este infim sau in locurile de masa amenajate pentru localnici unde aceleasi preparate traditionale le gasesti la niste preturi de 20 de ori mai mici ca la restaurant.

Va conta enorm experienta fiecaruia dintre voi de a negocia. Absolut orice acolo trebuie negociat si puteti obtine preturi la jumatate pentru transport si la o treime si chiar mai putin pentru suveniruri.

In Ubud exista agentii pe strada principala ce coboara de la Padurea maimutelor spre Palatul Regal la preturi ce mi s-au parut mie superrezonabile fata de ce au cerut multi din ghizii de acolo merita sa vedeti intai ofertele lor.

Bauturile alcoolice in Ubud sunt la preturi mai mari ca la noi.

Fiti atenti la fiecare rest primit, chiar si in magazinele unde vi se da bon incearca sa ciupeasca cate putin. Atentie mare la casele de schimb. Noi am folosit bancomatul.

Am avut surpriza in Jimbaran la celebrele restaurante pescaresti preturile sa fie ca in Elvetia. Adica o masa pentru 2 persoane cam 100 de euro. Eu nu am gasit nicaieri preturile acelea ieftine despre care citisem. Oameni buni e vorba de o tara saraca cu preturi de occident. O camera costa ca in Singapore. O masa ca in Elvetia - intr-un restaurant cu mese de plastic pe malul oceanului. 60 de dolari pe zi o masina e mai mult ca o masina in Islanda cu tot cu gps. Ce e drept in tarile asiatice sunt mici sansele sa se descurce cineva cu traficul lor.

Colac peste pupaza la Templul Mamei am avut parte de o experienta total neplacuta. Am platit biletul de intrare si am fost indrumati spre un grup mare de barbati care ne-au invitat sa facem o donatie templului. Nu am inteles mare lucru dar le-am mai dat echivalentul a vreo 2 bilete. Am mers cam 2 km pana la baza templului unde am fost inconjurati de un grup si mai mare si intimidant de barbati care ne-au explicat ca daca nu le platim o taxa de ghidaj nu putem vizita templul si atunci pentru ca am refuzat a inceput o adevarata hartuiala.

Cu greu si multi nervi ne-au lasat in pace si am vazut ceea ce venisem sa vizitam. Credeti-ma am vazut multe tari sarace in care am trait cele mai diverse stari de la mila in Cuba, la compasiune in Paraguay, indiferenta in Brazilia sau admiratie in Mexic, dar Balinezii efectiv m-au enervat.

Cred ca m-ati intelege daca ati vizita (cat nu apuca si ei sa se schimbe) Sri Lanka acolo am vazut cea mai inocenta si nevinovata saracie cei mai nevinovati copii cu niste priviri de o curiozitate angelica. Sunt convinsa ca vor fi necesari putini ani ca noi turistii sa pervertim si acea destinatie.

Ce e drept ianuarie, luna cand am vizitat eu Bali-ul, este extrasezon si e mai saraca in turisti si incearca si ei imposibilul. Am vrut doar sa ofer o alta fata a Bali-ului asa cum o percep si alti turisti mai carcotasi din care probabil fac eu parte.

E o destinatie care merita sa o vedeti odata in viata. Pentru mine sigur va ramane doar O DATA.

---

VIZUALIZĂRI: 4664 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI