In sfarsit, Santorini! (3)

TIPĂREȘTE

Cazati timp de 6 nopti in Santorini era nevoie sa si mancam. Sa nu va speriati ca vor fi multe locatii in care noi am mancat. Au fost ceva, dar nu chiar atat de multe pentru ca am preferat ca unele mese sa fie doar cu cate o pita giros ca doar eram in Grecia. La unii dintre noi tare mai place pita! :P

Nu am sa spun despre „mancatorii” (citez din „crismis”) in ordinea in care am mancat ci in functie de clasamentul facut de mine si am sa incep cu locul in care am mancat in ultima zi. Ce-i bun la urma, dar acum in frunte!

Taverna ”Metaxi mas”, in traducere”intre noi”, se afla in localitatea Exo Gonia, undeva in centrul insulei. Despre acest minunat loc a aflat baiatul nostru cititind recomandarile unui turist, parca englez, ce vine uneori special pentru a manca aici.

Proprietarul locului este un cretan ce a traversat marea pentru a se aciua si a face mancare cu iz cretan, aici in Santorini si se pare ca bine a facut.

Desi destul de izolata ca pozitionare si nu intr-o localitate mai mare a insulei, toate locurile s-au ocupat la un moment dat. Noi am ajuns mai devreme si inca erau multe mese libere, dar cand am plecat (dupa ce am mai facut si cativa pasi in zona) era deja plin si cred ca seara e nevoie de rezervare pentru a prinde o masa. Situata in varf de deal, cu multe flori in jur si cu o vedere panoramica asupra vaii si a marii in care, probail ca Zeus a turnat un butoi de cerneala, merita sa va faceti timp pentru o masa buna cu iz cretan.

Locatia, are doua terase, una in fata cladirii ce are si o sala interioara si unde se afla si bucataria si o terasa peste drum.

Noi am ocupat o masa pe prima terasa, chiar in apropierea barului. Imediat au aparut meniurile si apoi gustari din partea casei, painite mici, ulei de masline, cubulete de branza si o sticluta cu rachi, probabil de Creta. Noi stim rachiul de Creta de la amicul nostru cretan si stim ca este si foarte bun. Pana sa hoataram ce si cum comandam ne-am intretinut cu oferta casei, mai un strop de rachi, mai o gura de branza si in final decidem asupra meniului. Baiatul isi ia cotlet de porc cu sos de portocale si cartofi copti plus o salata, sotul caracatita la gratar cu un "strop"de fava, iar eu chiftele ce aveau sa fie puse pe un strat de humus. Ca sa nu trecem direct la mancarea de baza, comandam mai intai o portie de fava, renumita fava de Santorini si sa stiti ca este renumita pe buna dreptate. Nu stiu daca asa este peste tot, dar aici a fost o nebunie. Farfuria a ramas curata dupa ce am trecut toti cu lipia si am sters-o ca aproape nu mai era nevoie sa fie spalata.;)

Nu a durat mult si ni s-au adus si felurile de baza si totul a fost delicios. Fiecare a gustat din tot ce aveam pe masa, nu am iertat nimic. La final, din nou am fost rasfatati de proprietar si am primit o farfurie plina cu dulcegarii din alea grecesti, de te lingi pe degete. O sa ma iertati ca nu voi pune poza cu astea, dar erau atat de bune si concurenta atat de mare ca am mai prins in poza doar farfuria goala.

Baia, se afla pe terasa, cu intrare pe langa bar (nu este cum te astepti sa o gasesti in Grecia langa bucatarie), are tot ce-i trebuie, fiind decorata si mobilata mai rustic, asa cum este de fapt si terasa.

Nu mai stiu cat a costat, dar nu am plecat dezbracati de acolo.

Pe locul doi, dupa clasamentul propriu, e restaurantul „Pelican Kipos” din Thira.

Nu citisem mare lucru despre acest loc, dar in fiecare zi in care am fost in Thira, am trecut prin fata acestuia si de fiacare data am admirat multimea de flori si gradina minunata in care erau pitite mesele. Si pentru ca in asa un loc frumos nu se putea sa nu fie buna mancarea (am gandit noi) intr-una dintre seri am poposit aici. Terasa plina, mai au si un spatiu inchis, dar vitrat, care era plin si acesta. Printre flori si copaci, gasim o masa, de fapt ne conduce la masa o domnisoara draguta, care ne inmaneaza si meniurile.

Nu intarziem prea mult cu comanda, fiecare hotaraste rapid cam ce si-ar dori. Alegem o rulada de pui umpluta cu ciuperci, cu un sos delicios deasupra si garnitura de orez, o friptura de porc la tava deasemenea cu sos si garnitura de orez si legume la gratar si niste” mici mari „cu tzaziki, lipie, rosii si castraveti. Toate bucatele alese au placut si ca sa mearga mai bine au fost stropite cu bere greceasca sau cu o cola internationala. Din partea casei, am primit un desert excelent, cate o cupa cu o crema rece de vanilie si un toping delicios.

Cateva cuvinte despre baie sau „camera singuratica „ (cum ii spune draga noastra Zozo :P) care e undeva la subsol, cu intrare de pe terasa si unde totul este curat si placut, cu flori, tablouri sau statuiete.

Locul trei, este detinut de restaurantul „Dionisos” tot din Thira. De regula cautam loc pe terasa si asta este criteriul principal in alegerea unui restaurant pe timp de vara.

„Dionisos”, are o terasa mare si aproape goala cand am ajuns noi. Am mai gasit un cuplu de asiatici si abia dupa un timp au inceput sa vina si alti flamangiosi.

Mesele sunt asezate pe sub copaci si atmosfera e placuta, e rupta de agitatia la ceas de sera de pe stradutele inguste din Fira, desi este pe o asemenea strada.

Am ocupat o masa si am si primit meniurile. Inainte de a comanda am facut un tur prin curte si putin in interior. Curtea, asa cum am spus e curata si placuta. In interior, in una dintre sali am mai gasit un cuplu si in rest gol. La baie curat si totul in regula, deci la inspectia de fond totul e ok!:)

Revin la masa dupa ce am mai facut ceva poze si ma grabesc sa-mi aleg si eu ceva pentru ca familia mea deja stia ce sa ceara. Aleg si pana la urma culeg, culeg un file de salau cu sos si horta, adica verdeturi sau ceva plante verzi fierte. Sotul si fiul au ales, unul suvlaki de porc cu cartofi prajiti, iar celalat un stufat de vita cu garnitura de orez. Pe langa astea pentru ca foamea era mare am mai cerut dovlecei prajiti, o portie de cartofi prajiti si niste crochete de branza. Surpriza a fost cand in loc de dovleceii pe care ni-i dorisem am primit niste pirjoale de dovlecei, care nu au fost chiar pe gustul nostru.

Ignorand faptul ca dorinta noastra nu a coincis cu meniul bucatarului, mancarea a fost in regula si cam atat. Ospatarul care ne-a servit trecut de prima tinerete, dar foarte atent si dornic de a ne face pe plac.

Imi pare rau ca nu va pot spune cat a costat masa, dar am mancat bine, ne-am ostoit setea cu apa, bere sau cola si seara s-a incheiat bine.

Locul patru, ocupat de „Mama Thira”, numele ii indica si locatia. Situata cu vedere la mare ne-a fermecat cand am trecut pe langa restaurant si am retinut. In exterior, frumos decorata, cu cununi de usturoi, cu flori, cu sticle de vin ce atarnau provocator si butoaie puse in fata intrarii, ne-a convins sa-i trecem pragul. Sa-i trecem pragul e un fel de a spune ca noi tot pe terasa ne-am instalat si de aici aveam o frumoasa vedere spre caldera. Indiferent cum ar fi mancarea tot merita pentru imaginea pe care o avem in fata ochilor.

Aici, am mancat un biban la gratar cu legume, sotul paste cu sos de rosii si pesto, iar baiatul suvlaki cu cipsuri de cartofi si tzatiki. Ce a fost nou e ca am ales berea lor locala si foarte apreciata, Yellow donkey si chiar mi-a placut. Mai exista si alti magari de alte culori!... Am mai incercat magarul rosu, dar mie mi-a placut cel galben!

Ce nu mi-a placut la „Mama Thira” a fost atitudinea patronului. Am intrat in restaurant de pe terasa si am vrut sa fac cateva poze si in interior, interior ce arata interesant, fiind destul de atragator si chiar dragut. In sala principala il gasesc pe „boss” si intreb daca pot face 2-3 fotografii si imi raspunde categoric ca nu. Multumesc si ies. Cand am plecat, am iseit tot prin restaurant si acelasi proprietar ma invita sa fac fotografii, dar ca si data trecuta ii multumesc, dar nu fac nicio fotografie. Am si eu orgoliul meu!... Acum imi cam pare rau, dar nici el nu a stiut sa fie dragut cu oaspetii...

Daca voi veti ajunge in Santorini si nu puteti rata Fira, cu siguranta veti da si de” Mama Thira” si va spun ca puteti manca ceva dupa gustul vostru si bea un „magar galben”!

Locul cinci, este ocupat de „Psarotaverna Katina” situata in golful Amoudi unde este si portul din Oia. Am ajuns acolo dupa ce am incercat sa ne bucuram de apusul de soare din Oia. Am incercat, dar nu chiar ne-a iesit pentru ca norii aveau drum tocmai pe acolo. Nu a fost urat, dar nu a fost”oaaau”!

In Amoudi, se poate ajunge cu masina sau pe jos. Tavernele situate chiar pe malul marii iti ofera un peisaj de vis la ceas de seara, cand am ajuns noi. Luminitele colorate de la cele cateva taverne si sclipirile in oglinda apei crea o atmosfera de poveste. Aici, la tavernele insiruite foarte aproape de apa marii, mancarea servita este „daruita „ de mare. Pestele si fructele de mare fac parte din meniul de baza. Inainte de a ne opri la una dintre taverne mai facem cativa pasi si ne bucuram de frumusetea acestui loc, unde in timpul zilei se fac scufundari si chiar plaja. In dreptul unei taverne gasim puse la uscat, chiar pe mal, patru caracatite ce vor deveni candva mancarea gustoasa a unor turisti flamanzi si obositi dupa ce au umblat ceasuri intregi in „tara de basm”numita Santorini.

Ne oprim la Psarotaverna „Katina”, pentru ca aici am gasit locuri mai aproape de mare. Mai ciugulisem cate ceva in timpul zile si acum vom lua, normal, ce ne ofera marea, adica un peste la gratar, inele de calamar facute pane si caracatita la gratar. A fost o masa usoara, de seara, dar pretul a fost mai”greu”... Deh, marea sub piciorele tale, peisajul de vis, terasele pline... toate se platesc!

Gustul bucatelor nu ne-a impresionat prea tare, dar panorama ce o ai in fata merita!

Pe ultimul loc, adica pe 6, este taverna „Giorgaros”, situata in apropierea farului de pe Mavro Vouno (Muntele Negru) si recomandata cu caldura de doamna care ne-a primit la cazare. Nu prea pot spune daca recomandarea a fost sau nu intemeiata pentru ca noi am luat doar niste meze, in schimb de pe terasa am avut o priveliste frumoasa asupra zonei din jur. Taverna, asa cum ii sta bine unei locatii din Grecia, are o sala larga, vitrata, precum si o terasa incapatoare. Parcarea este suficient de mare, lucru bun pentru ca taverna se afla la strada si traficul este destul de intens.

Cam astea au fost locurile in care am mancat, mai bine sau mai putin bine, mai ieftin sau mai scump si cum spuneam au mai fost cateva locuri de unde luam cate o pita giros, ca nu poti veni in Grecia si sa nu mananci un giros.

Despre cel mai bun desert si pitoresc loc, sper sa revin si sa va spun atunci cand voi incerca sa fac un traseu parcurs de noi pe insula.

Vacante frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 1682 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI