Sankt Petersburg - un vis implinit (8)

TIPĂREȘTE

In cea de a sasea zi din vacanta, petrecuta in Sankt Petersburg, aveam in program cateva obiective ce n-am fi vrut sa le ratam. Incepem ziua cu vizitarea unor statii de metrou. Spun vizitare pentru ca statiile de metrou sunt dintre obiectivele „must see” din Sankt Petersburg.

Pe langa faptul ca reprezinta un mijloc de transport la indemana fiecaruia, ieftin si comod, metroul este si o atractie turistica. Dat in folosinta in 15 noiembrie 1955, este unul dintre cele mai elegante si frumoase metrouri din lume. Cu o lungime totala de peste 113 km, reteaua de metrou are 5 magistrale si peste 60 de statii. Datorita terenului mlastinos pe care a fost construit orasul tunelurile sunt la mare adancime si statia Admiralteyskaya se afla la o adancime de 86 de metri. Cu o arhitectura deosebita, elegante, unele chiar opulente, statiile arata precum interiorul unor palate. Coloane din sticla sau granit, vitralii, mozaicuri, statui sau basoreliefuri sunt obisnuite in unele statii. La toate acestea se adauga o curatenie desavarsita, nu vei vedea pereti mazgaliti, gunoaie aruncate si nu am vazut nici cersetori sau persoane fara adapost. Poate au curatat zona in vederea Campionatului Mondial de Fotbal sau poate asa e la ei.

Pretul unui bilet este de aproximativ 50 de ruble (nu mai stiu daca depasea 40 de ruble si am pus acoperitor) si poti circula oricat si pe orice linie. Noi am urcat in statia Frunzeskaya (statia apropiata de cazarea noastra), pe linia 2 si am trecut apoi pe linia 1 pentru a vedea statiile propuse.

Cea mai frumoasa si eleganta este statia Avtovo. Cu 30 de coloane din marmura si 6 coloane din sticla frumos lucrate, cu candelabre ce atarna din tavanul decorat, cu moazicuri inspirate din Blocada Leningradului si statui din bronz ai impresia ca ai patruns intr-un palat din vremea tarilor.

Ne plimbam cateva minute admirand tot ce e in jurul nostru si urcam din nou in tren pentru a ajunge la o alta statie, Kirvonskiy Zavod. Aceasta nu este la fel ca Avtovo, dar si aici sunt coloane din granit colorat si basoreiefuri ce oglindesc realizarile din industria sovietica, iar in capatul statiei se afla un bust a lui Lenin. Ne indreptam spre o alta statie, Puskinskaya, unde se afla o frumoasa statuie a lui Puskin. Peste tot aceiasi curatenie exemplara.

Desi mai sunt si alte statii ce merita a fi vazute noi ne-am hotarat ca ajung doar 3 caci mai aveam si altceva in program.

Urmatorul obiectiv era Submarinul C189. Acesta a fost lansat in 1956 si a servit in marina rusa timp de 35 de ani. Cu o lungime de 76 de metri si o autonomie de 45 de zile, submarinul s-a scufundat in Golful Kronstadt de unde a fost recuperat si transformat in muzeu de un magnat rus. In prezent se afla pe Neva in dreptul Insulei Vasilievski, aproape de Institutul Roerich. Accesul pe punte se face de pe Insula Vasilievski.

Dupa ce platim biletul mai asteptam putin inainte de a patrunde in maruntaiele submarinului, pentru a iesi grupul aflat deja in vizita. Grupul nostru era format din noi trei si o familie chino-americana cu doi baietei simpatici. Dupa ce s-a eliberat spatiul, suntem poftiti si intampinati de ghidul nostru, un fost ofiter pe submarin care ne plimba printre motoare, instalatii, spatii de cazare sau de preparare a hranei, explicandu-ne la fiecare pas ce a fost acolo si cum e sa traiesti intr-un spatiu atat de mic vreo 60 de barbati si in care mai iesea si fum de la motoare. Trecem prin hublouri in alte incaperi, ne indeamna sa privim prin giroscop si vedem strada si biserica sf. Andrei, apoi se ofera sa ne faca fotografii la fiecare familie. Cand ne intreaba de unde suntem, americanilor le povesteste ca a stat si el cateva luni in State, iar despre Romania stie ca avem vinuri bune. Tot stie cineva un lucru bun si despre noi!

Se incheie turul si iesim sa respiram aer curat. Ne intoarcem pe malul celalalt al Nevei si rezervam un tur cu vaporasul. Platim cate 850 de ruble /persoana si timp de o ora si 40 de minute am trecut pe Neva, apoi pe raul Fontanka, cnalul Griboedova si ne intoarcem pe raul Moyka si din nou Neva. Vaporasul a trecut pe un traseu care sa permita turistilor sa vada si de pe apa unele dintre cele mai frumoase cladiri.

Drumul a inceput de langa Amiralitate, a trecut spre malul opus spre Kunstakamera (statie si aici) apoi trecem prin fata Palatului de Iarna, Fortareata Petru si Pavel, Palatul de Marmura (construit in vremea Ecaterinei a II a pentru Grigori Orlov, unul dintre preferatii imparatesei. Gurile rele spuneau ca era unul dintre amantii acesteia. Orlov nu mai apuca sa se bucure de aceasta bijutirie arhitectuarala pentru ca moare cu putin inainte de a fi terminat palatul). Intram apoi pe raul Fontaka pe langa Gradina de Vara, intalnim imediat pe partea dreapta Castelul Mihailovski (in care Imparatul Pavel, fiul Ecaterinei cea Mare a fost asasinat), apoi Muzeul Faberge pe partea dreapta si Palatul Beloselsky-Belozersky pe partea stanga. In apropierea celor doua palate trecem si de Podul Anichkov, unul dintre cele mai frumoase poduri din Sankt Petersburg si ne continuam drumul intorcand mereu capul stanga –dreapta pentru a nu rata nimic. Urmeaza podul Lomonosov, cu pavilioane si lanturi, este un pod mobil si este foarte bine conservat. Dupa pod, avem pe dreapta Teatrul Dramatic, apoi biserica Sf. Treime, biserica Sf. Nicolae protectorul marinarilor, Teatrul Marinski. Imediat dupa teatru trecem pe langa insula artificiala Noua Olanda, numita asa de Petru cel Mare in amintirea calatoriei facuta in Tarile de Jos si intram pe raul Moyka ce ne va duce spre punctul de finis. Pana a ajunge la finalul calatoriei mai vedem Paltul Yusupov, locul unde a fost omorat Rasputin, apoi Paltul Mariinskiy pe dreapta si Catedrala Sf. Isaac pe stanga. Vom mai trece pe langa Palatul Stroganov si intram din nou pe Neva pentru a incheia frumoasa noastra plimbare.

A fost foarte bine ca am lasat la final aceasta plimbare care ne-a ajutata sa ne fixam cateva detalii despre unele obiective vazute de pe uscat.

Pentru ziua plecarii, cea de a 7a, aveam inplan sa vedem Lavra Alexander Nevski, despre care am sa va spun cate ceva tot acum.

Manastirea se afla la capatul estic al Nevsky Prospekt si se presupune ca aici s-ar fi dat batalia pe Neva impotriva suedezilor si unde Alexander Nevsky a iesit victorios. Ulterior s-a demonstrat ca batalia a avut loc la vreo 20 de km distanta, dar ramane povestea.

Construita pe vremea lui Petru cel Mare, mai intai o biserica de lemn (Buna Vestire), data de 5 aprilie 1713 este data de infiintare a Lavrei ce va fi inchinata lui Alexander Nevsky, devenit sfant al bisericii ruse. Cu toate astea, moastele lui Alexander Nevsky, raman in oraselul Vladimir pana in 1724, cand Petru I decreteaza aducerea acestora in noua capitala a Rusiei.

Ulterior, imparateasa Elisabeta comanda construirea unui altar din argint pentru a daposti ramasitele pamantesti ale sfantului, iar in 1797, Pavel I a dat manastirii rangul cel mai inalt si numele de Lavra Alexander Nevsky a Duhului Sfant.

In compelxul monastic exista in prezent mai multe biserici, dar am intrat doar unde se afla sarcofagul cu ramasitele lui Alexander Nevsky si la care rusii se inchinau. Fotografiatul interzis, dar pana m-am dumerit am facut 2 poze. In curte, copacii inalti nu prea ne-au permis sa fotografiem biserica, dar am mai prins cate ceva din cladirile ce inconjoara biserica.

In aceiasi curte, imediat dupa poarta, se afla cimitirul Tikhvin, unde compozitori, pictori si scriitori celebri isi dorm somnul de veci. Am gasit mormintele lui Ceaikovski, Rubenstein, Riminski-Kosarkov, Dostoievski, Krilov. Pe partea cealalta a aleiei se afla cel mai vechi cimitir din oras, cimitirul sf. Lazar, unde isi gasesc odihna oameni de stiinta (Lomonosov), arhitecti (Carlo Rossi)

Pentru a vizita cele doua cimitire se plateste bilet de intrare la un ghiseu aflat la intrarea in unul dintre cimitire. Aceste cimitire reprezinta un adevarat muzeu de pietre funerare si daca tot ajungi sa vezi Lavra merita sa dai cateva sute de ruble si pentru a vedea locul de odihna a unor celebritati.

Vacanta noastra se termina si a venit vremea sa ne indreptam spre hotel pentru a ne recupera bagajul ramas in camera speciala de bagaje si a porni spre aeroport. Si la intors facem escala in Varsovia, dar de data asta mai putin.

Ar trebui sa inchei cu o concluzie, dar nu cred ca pot spune decat ca a fost o noua experienta, ca am vazut locuri minunate, ca am inteles poate mai bine anumite evenimente istorice trecand prin locurile unde acestea s-au petrecut si ca e bine ca a venit timpul pentru a vizita Sankt Petersburg!

---

VIZUALIZĂRI: 2447 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI