Sankt Petersburg - un vis împlinit (6)

TIPĂREȘTE

Rutina zilnica, mic dejun, cafea, toate in camera si plecam la drum. Pentru ziua a 4 a, aveam in program Catedrala Sf. Isaac, Palatul Mesnikov (cu acelasi bilet de la Palatul de Iarna), de pe insula Vasilievski, Gradinile de Vara, Muzeul Faberge si ce s-o mai putea vedea pe drum.

Incepem cu Catedrala Sf. Isaac, aflata in piata cu acelasi nume. Sf. Isaac, este patronul dinastiei Romanovilor pentru ca Petru cel Mare s-a nascut pe 30 mai, zi in care se sarbatoreste acest sfant.

Ajungem la Catedrala Sf. Isaac si surpriza, biserica era inchisa si puteam doar sa urcam in dom pentru a vedea panorama asupra orasului. Ne multumim cu atat si consideram ca e un punct bifat si ne vom intoarce pentru interiorul bisericii a doua zi.

Pentru a nu separa exteriorul de interior voi incerca sa va spun ce am vazut in interiorul bisericii in acelasi review.

Catedrala pe care o vedem azi este a patra incercare de a ridica o biserica pe acest loc, aproape de malul Nevei. Prima biserica a fost din lemn si aici a fost cununat Petru cel Mare cu Ecaterina I. Apoi s-a ridicat o biserica din piatra. In vremea Ecaterinei cea Mare s-a ridicat o biserica mai mareata, asa dupa maretia si faima imparatesei, dar acesteia i s-a prabusit cupola in timpul unei slujbe. Biserica actuala a fost ridicata intre anii 1818-1858 de catre tarul Alexandru I.

Catedrala este impresionanta, avand o lungime de peste 111m, o inaltime de 105,5 m si o latime de peste 97m. Pentru acoperirea cupolei s-a folosit peste 100 de kg de aur. Procedeul de lipire a foitelor de aur cu mercur a cauzat moartea a numerosi muncitori prin intoxicarea cu vapori de mercur. Domul catedralei este vizibil din toate partile orasului, iar noi ne doream sa ajungem acolo sus, pentru a ne bucura de panoram orasului.

Pe cladire, pe cele patru laturi se afla statuile Evanghelistilor Marcu, Luca, Ioan si Matei.

Am achitat taxa de intrare si cu mult curaj am pornit sa cucerim cele multe trepte (am inceput sa le numar, dar am renuntat) pentru a ajunge acolo de unde puteam vedea orasul spre cele patru zari.

Toate obiectivele importante, Palatul de Iarna, Fortareata Sf. Petru si Pavel, Catedrala Sf. Treime-cea cu o cupola azurie si cu stelute albe, Amiralitatea, le aveam la picioarele noastre. Ne-am bucurat de priveliste si ne-am intrecut in a recunoaste cladirile, am facut poze sa le avem pentru zilele reci si mohorate si am coborat. Nu am intrat atunci si in biserica ci a doua zi, dar e pacat sa separ momentele.

Biserica este construita in stil baroc, cu planul de constructie in forma de cruce, dar cu un interior decorat cu fresce, statui aurite, vitralii superbe, ce duc mai curand cu gandul la bisericile catolice. Totul in interior este aurit sau decorat cu pietre pretioase. Cupola prezinta o fresca imensa infatisand-o pe Fecioara Maria, iar in centru se afla un porumbel alb simbolizand Sf. Duh. Intreaga cupola a domului pare a fi sustinuta pe umeri de 24 de statui de ingeri aurite.

Iconostasul este flancat de sase coloane din malahit si doua din lapiz lazuli, iar in centru se afla un vitraliu infatisand Invierea lui Isus. In partea superioara a vitraliului se afla un grup statuar aurit, avand central pe Isus Hristos, iar mai sus o fresca frumoasa. Intreaga biserica este un adevarat muzeu cu fresce, statui, mozaicuri sau vitralii. E multa maretie si bogatie construita cu pretul a sute sau poate mii de jertfe umane!

Programul zilei a continuat cu vizitarea Palatul Mensikov situat pe Insula Vasilievski. De la Catedrala Sf. Isaac am luat-o pe jos spre Palatul de Iarna pentru a trece pe Podul Palatului pe Insula Vasilievski, cea mai mare insula a Nevei.

Podul pe care am trecut era gatit de sarbatoare in asteptarea deschiderii Campionatului Mondial de Fotbal. Multe stegulete si benere cu mascota campionatului fluturau in bataia vantului de-o parte si alta a podului. In capatul podului „strajeri” de nadejde, cele doua Coloane Rostrale, flancheaza cladirea Bursei, azi Muzeul Marinei. Coloanele Rostrale, reprezinta de fapt faruri ce ghidau marinarii incepand cu anul 1810. Acestea au o inaltime de 32 de metri, sunt de culoare rosu-caramiziu si sunt decorate cu ancore, nimfe si alte creaturi marine, iar la baza sunt statui ce reprezinta cele patru mari fluvii rusesti-Volga si Nipru pe o coloana si Neva si Volhov pe cealalta.

In zilele de sarbatoare in varful coloanelor se aprind torte a caror flacari ating o inaltime de 7metri.

De la coloane mai aveam de mers pana la obiectivul nostru (Palatul Mensikov) si pe drum, baiatul ne-a parasit, hotart sa viziteze Kunstakamera sau Muzeul de Antropologie si Etnografie. Noi ne-am continuat drumul spre Palatul Mensikov.

Daca veti merge in Sankt Petersburg, e bine sa incepeti cu acesta si apoi Palatul de Iarna, Ecaterina sau Peterhof. Pe langa cele enumerate, Mensikov e o casa mai mare... Construit intre 1710 -1721, palatul a fost resedinta printului Alexandru Mensikov, consilier si apropiat al lui Petru cel Mare si primul guvernator al Sankt Petersburg.

Palatul, construit in stil baroc a fost prima cladire din piatra si cea mai mare din oras, la vremea respectiva. Cu un interior occidental, palatul a servit ca loc de receptii a oaspetilor straini. Cu saloane de bal, bucatarii, apartamente, dar si o fabrica de panificatie, o fierarie, paltul era preferat si de Petru cel Mare. Aici s-a oficiat si nunta nepoatei lui Petru cel Mare, Anna Ioannovna cu ducele Kurland Friedrich Wilhelm.

Desi un apropiat al tarului, in 1727 printul Mensikov a fost acuzat de tradare si delapidare si a fost exilat, iar palatul a fost dat Corpului de Cadeti.

In prezent, palatul nu mai este la fel de stralucitor sau poate nu pare dupa ce am trecut prin celelalte mult mai stralucitoare. Partea deschisa pentru vizitare este limitata, putand vizita doar o mica parte din palat.

Pentru inceput am intrat la bucatarie, sa vedem daca a mai ramas ceva de la mesele imbelsugate de alta data. Pe vremea cand palatul era principalul loc de primire a oaspetilor existau 7 bucatarii unde se preparau mancarurile. Acum se poate vedea doar una, ce mai pastraza cuptorul, multe vase din metal, portelan si lemn. Trecem apoi in alte incaperi si gasim si un strung la care se spune ca a lucrat insusi Petru cel Mare, care era foarte priceput. Alaturi, printr-un perete din sticla vedem costume ale tarului ce au rezitat trecerii a peste 300 de ani.

Ajungem si in Marea Camera, unde alaturi de tapiserii frumoase, putem admira statui, corpuri de mobilier si „Piciorul Colosului”, un picior imens cu degete din onix. Trecem mai departe si ajungem in zona apartamentelor, camere destinate odihnei sau lucrului celor ce ocupau palatul, dar si un dormitor destinat tarului ce mai pastraza un portret a acestuia pe perete.

Tot in zona aceasta se afla si camera Varvarei Mihailovna, sora sotiei printului Alexander Danilovici (Mensikov), cea care si-a dedicat viata familiei Danilovici si copiilor acestora. Camera are peretii acoperiti cu faianta adusa din Olanda, o soba mare, obiecte de mobilier deosebite si multe cutii din aur si argint ce contineau produse cosmetice sau bijuterii.

Pe cea mai veche scara din lemn din Sankt Petersburg, ajungem si in Sala de Bal care a fost in acea perioada cea mai mare si frumoasa incapere pentru petreceri si nunti folosita si de Petru cel Mare. Unerori, tarul prefera sa ramana in locuinta sa de peste Neva, care era mai mica si neimpozanta, iar in Palatul Mensikov, printul primea oaspeti straini in numele tarului. Acesta vazand lumina peste apa spunea:„Danilici se veseleste”.

Am parasit palatul cu gandul la cei care si-au petrecut zilele in acest loc si ne-am indreptat din nou spre celalalt mal al Nevei. Mai aveam in program Gradina de Vara si Muzeul Faberge.

Mai intai am luat-o pe jos spre Gradina de Vara situata in apropierea Campului lui Marte, dar pe care l-am lasat pentru alta data...

Gradina a fost o dorinta a tarului Petru cel Mare de a avea asemenea tarilor occidentale si aici, in noul oras infiintat, o zona verde cu care sa se mandreasca. Amenajaea gradinii a inceput in 1704 dupa planurile arhitectului Nicolaas Bidloo. Un gard din fier forjat frumos lucrat delimiteaza spatiul in care copaci seculari, statui, fantani arteziene si multe flori, este locul unde si azi, localnici si turisti vin sa se plimbe si sa respire aer curat.

Initial in Gradina de Vara familia imperiala organiza baluri fastuoase pana in 1777, cand inundatiile au distrus fantanile arteziene si multe specii de flori si copaci. Dupa acest moment parcul a devenit doar loc de plimbare a nobilimii si a fost deschis publicului „cuvincios imbracat” abia in vremea tarului Nicolae I.

In parc, se afla doua cladiri, una a fost ceainarie, iar cealalta cafenea. Azi, cele doua cladiri gazduiesc expozitii de arta contemporana. Nu ne-am abatut la cele doua cladiri dupa cum nici Palatul de Vara a tarului Petru cel Mare nu a mai intrat in programul nostru. Am iesit din parc si am trecut pe langa Castelul Mihailovski (doar cateva poze-nu se vizita!) si ne-am indreptat catre Muzeul Faberge. Era destul de tarziu si doream sa il putem vedea in ziua respectiva.

Inainte de a trece la urmatorul obiectiv revin putin si am sa va spun (pentru cei care nu stiu sau le incurca ca mine) ca exista un palat si un castel Mihailovski. Palatul, a apartinut marelui duce Mihail Pavlovici, fiul imparatului Pavel I, iar in prezent gazduieste Muzeul Rus. Castelul Mihailovski, a fost construit de imparatul Pavel I (fiul Ecaterinei cea Mare). Acesta era obsedat ca se planuieste un complot impotriva sa si a construit aceasta fortareata cu ziduri de aparare si santuri imprejur pentru a fi in siguranta. Cu toate astea la scurt timp dupa terminarea constructiei avea sa fie asasinat in dormitorul din castel.

Revenind la lucruri mai placute ajungem la Muzeul Faberge, situat in Palatul Suvalov-Nariskin. In 2014 se deschide acest muzeu avand ca vedete 9 oua Faberge ce au apartinut familiei imperiale. Ouale au fost achizitionate de un magnat rus ce a dorit intoarcerea acestora acasa. Alaturi de oua sunt expuse numeroase obiecte create de bijutierii Faberge. Sunt 12 sali in total si expun pe langa oua, obiecte din portelan sau argint, ceasuri, bijuterii, casete pentru bijuterii, rame foto, obiecte decorative.

Urcam impresionanta scara, pe covorul rosu si patrundem in lumea minunata creata de Carl Faberge. El este creatorul primului ou Faberge, un francez nascut in Sankt Petersburg, intr-o familie de bijutieri emigranti.

In primele incaperi vom vedea obiecte din portelan sau din argint frumos decorate. Trecem de la o vitrina la alta si asteptam sa ajungem si in camera unde vom vedea acele bijuterii ce au devenit cunoscute si ravnite in toata lumea. In camera albastra vom gasi ceea ce asteptam. In prima vitrina gasim si primul ou, creat la comanda tarului Alexandru al III-lea pentru a fi daruit tarinei Maria Feodorovna. Si pentru ca se dorea a fi ceva mai deosebit, bijutierul a creat un ou ce avea in interior o gaina cu ochi de rubin.

Este un ou simplu, fara decoratiuni exterioare, dar la urmatoarele vitrine vom fi incantati de ce vedem. Unul mai frumos decat altul, diferit decorate in functie de persoana ce urma sa le primeasca. Ne-am bucurat de tot, ne-am bucurat de minunatiile create de mana unui om, am continuat cu cateva tablouri si am incheiat cu magazinul de suveniruri. Am privit, am admirat si in final ne-am hotarat sa plecam cu un ou, dupa modelul Faberge, acasa.

Ne-am retras pentru odihna pentru ca si urmatoarea zi aveam de descoperit noi locuri.

---

VIZUALIZĂRI: 2198 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI