File de istorie reflectate în excursii: 5.3b Alte mănăstiri din Vâlcea

TIPĂREȘTE

Pentru cei care nu au citit primul episod al acestui miniserial mai reiau o dată un paragraf:˝Există multe clasificări ale mănăstirilor după criterii diferite: frumuseţea şi notorietatea lor, vechimea, importanţa, aria geografică. Cred că pentru turistul obişnuit însetat să viziteze în timp limitat cât mai multe obiective dintr-o zonă, poziţionarea lor geografică e cel mai important criteriu. Precizez că mă voi referi mai mult la aspectele istorice˝

Mănăstirea Bistriţa

Mănăstirea Bistriţa (Vâlcea) a fost construită de boierii Craioveşti înainte de prima atestare documentară din1494 a domnitorului Vlad Călugăru, contemporan în Moldova cu Stefan cel Mare.

A fost distrusă în 1509 de Mihnea Vodă numit cel rău de boierii Craioveşti. El a fost fiul natural al luiVlad Ţepeş şi într-un singur an de domnie a dat dovadă de o mare cruzime faţă de boierii care vroiau să-i uzurpe tronul. Boierii Craioveşti cu ajutorul turcilor l-au alungat peste munţi la Sibiu unde a şi fost asasinat. După câţiva ani mănăstirea a fost refăcută tot de boierii Craioveşti sub domnia lui Neagoe Basarab. În 1600 Mihai Viteazul a cumpărat satul Costești pe care l-a dăruit mănăstirii.

Banul Craiovescu de Oltenia a adus de la Constantinopol moaştele Sfântului Gigore Decapolitul, călugăr din sec. IX din Asia Mică, făcător de minuni, luptător contra ereziilor. Domnitorul Constantin Voievod i-a dăruit în 1656 o raclă de argint. Nu auzisem de acest domnitor Constantin Voievod, umbrit de figura marelui Constantin Brâncoveanu. Am mers la un desfăşurător al domnitorilor Tării Româneşti din sec XVII. Este vorba de Constantin Serban Basarab un voievod modest, poreclit Cârnul care a domnit între anii 1654-1658, a fost detronat, a revenit la tron în 1600 iar a fost învins, s-a refugiat în Transilvania şi apoi în Polonia unde a murit. Numele lui a rămas în istorie doar ca ctitor al Catedralei Patriarhale din Bucureşti.

Mai târziu Constantin Brâncoveanu a donat mănăstirii Bistriţa un imens clopot de 800 kg şi un candelabru cu ouă de struţ. În biserică există o icoană triptic cu şase feţe din lamele. Privita din stanga icoana reprezinta chipul Maicii Domnului, central chipul Mântuitorului, din dreapta - chipul Sf. Ioan Botezatorul. Pe partea din spate sunt pictati pe lamele cei trei mari Ioan Gura de Aur, Vasile cel Mare si Grigorie teologul.

Cutremurul din 1838 cu magnitudine de 7.5 pe scara Richter a distrus mănăstirea. A fost refăcută sub domnii Gh. Bibescu şi Barbu Stirbei care au rezidit mănăstirea între anii 1846-1855 cu arhitectul Carol Benesch. A fost repictată de Gh Tattărăscu în 1855. Picturile interioare ale bisericii îi prezintă pe ctitorii boier Barbu Craioveanu, domnitorul Constantin Brâncoveanu cu Maria Doamna, Despina Doamna (soţia lui Neagoe Basarab) şi Barbu Ştirbei.

Din mănăstirea veche de peste 600 de ani se mai păstrează biserica Bolniţa (1520) cu frescă originală care a fost mărită cu un pridvor brancovenesc de Serban Cantacuzino în 1710. În curtea mănăstirii este crucea Sudos de piatră inscripţionată cu litere chirilice

Manastirea Bistriţa a fost un focar de cultură. Aici s-a tipărit în tiparniţa înfiinţată prima carte în limba română. Liturghierul slavon al calugarului Macarie (1508), primul act mănăstiresc Zapisul lui Eftomie (1573, Cronica Universală (1620) şi Pravila de la Govora (1640) scrise de ieromonahul Mihail Moxa.

Manastirea a fost desfiinţată de comunişti în 1959. Abia după 1989 în mănăstirea Bistriţa a început revigorarea vieţii monahale, căpătând statut de mănăstire de maici. S-a pus bazele unui muzeu al tiparului şi cărţii bisericeşti şi a unui atelier de pictură bisericească

Este înscrisă în lista monumentelor istorice din România,

Pentru amănunte : vezi impresii

Schitul Iezer Sfântul Antonie

Deşi nu e mănăstire scriu câteva cuvinte despre el datorită încărcăturii sale istorice. Izolat şi cu o pantă greu pentru mine de urcat în 2015, am putut ajunge la el.

Radu I, domnitor al Tării Româneşti a ctitorit acest vechi schit împreună cu fiul său Mircea cel Bătrân, primele atestate documentare fiind din 1495-1500. Au ales un loc greu accesibil pentru a-l feri de invazii şi de tâlhari. După moartea lui Mircea cel Bătrân în 1418, nu a mai fost susţinut de urmaşii săi şi a rămas în grija câtorva călugări care s-au nevoit acolo.

Abia după peste o sută de ani domnitorul Mircea Ciobanu şi Doamna Chiajna au înzestrat schitul cu moşii şi alte donaţii şi l-au adus la strălucirea de la început. Cu toate aceasta faptă creştinească, Mircea Ciobanul a fost cel mai crud dintre domnitorii Tării Româneşti, omorând şi confiscând averile a 47 de boieri în timpul celor trei domnii ale sale cumpărate de la otomani. Facea cu turcii negoţ de oi, de unde i s-a tras numele de Ciobanul.

Al. Odobescu a scris în Opere, vol. II. că însuşi Mihai Viteazul şi-a ascuns visteria în schitul Iezer. După ce a fost omorât pe Câmpia Turzii, s-a aflat locul şi tâlharii au ajuns la schit, l-au devastat şi au furat comorile. Ei au decapitat 300 de călugări, trupurile lor fiind găsite de săteni şi îngropate cu trei cruci săpate în piatră în locul numit Crucea Moşilor. În 2003-2004 Episcopia Râmnicului a ridicat o troită numită, . "Schitul Iezer - martiriul si Crucea Mosilor˝

Pentru amănunte vezi impresii

Manastirea Cozia

Notă :mănastirile din jud Vâlcea le-am văzut în două excursii:2013 şi 2015. Cea din 2015 a fost de patru zile: Buc- Râmnicu Vâlcea- Tg Jiu- Tr Severin- Orşova- croazieră pe Dunăre. La Rm. Vâlcea am vizitat Arhescopia şi la Călimăneşti Schitul Iezer şi mănăstirea Cozia. La Cozia s-a stricat aparatul foto pe care l-am reparat a doua zi la Tg. Jiu. În lipsa pozelor nu am postat review despre Cozia iar acum pun câteva poze de pe internet.

Mănăstirea Cozia a fost ridicată între 1387-1381 pe malul Oltului de Mircea cel Bătrân în apropierea locului în care fusese o altă mănăstire construită de Negru Vodă. Biserica mănăstirii are hramul Sfânta Treime şi a fost atestată documentar în 1388. Mănăstirea a fost înzestrată cu multe danii, printre care dreptul de exploatare a salinelor de la Ocnele Mari, vama de la Genune (actual Căineni), aşa cum rezultă din cele 16 hrisoave scrise până în 1500.

Decoraţiunile exterioare ale bisericii au fost executate de meşteri sârbi care au imprimat axcesteia stilul Moraviei, diferit decât al altor mănăstiri muntene. Pictura interioară a fost realizată în anii 1390-1391.

Neagoe Basarab a construit o fântână care-i poartă numele. Constantin Brâncoveanu a construit în 1707 un pridvor în stil brâncovenesc.

Mănăstirea Cozia a fost un focar de cultură, aici apărând primele hrisoave domneşti în 1415 şi 1418.

A rezistat timpului Bolniţa Sfintii Apostoli ridicată de domnitorul Radu Paisie în 1535 şi la care mai există pictura originală din 1545

În 1938 a avut loc ceremonia Reînhumarea osemintelor lui Mircea cel Bătrân s-a făcut în 1938. Au participat principele moştenitor Mihai, Nicolae Iorga şi alte oficialităţi.

Ultima renovare s-a făcut în 1958 sub patriarhul Justinian.

Este declarată monument istoric.

WEB, dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=9CEUMZ1-JlM&t=43s

Mănăstirile vizitate sunt amplasate într-un cadru natural de excepţie, mănăstirea Cozia pe malul Oltului, schitul Iezer pe coamele munţilor Căpăţânei

Sunt locuri de reculegere asociate cu mărturii ale trecutului nostru istoric

---

VIZUALIZĂRI: 195 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI