File de istorie reflectate în excursii: 5.1 Mănăstiri din Bucovina

TIPĂREȘTE

Degeaba m-am dat mare (mie însămi) că am răscolit toată ţara în sutele de excursii făcute în peste 70 de ani, începând cu 1950-1952. Nu exagerez. Înmulţiti 70 ani cu min. 3-4 excursii pe an în ţară şi rezultă între 200 şi 300, chiar dacă după anii´90 am călătorit destul de mult înafara graniţelor ţării. Când să reconstitui etape din istoria noastră doar cu pretenţiile unui turist obişnuit şi nu de specialist, mi-am dat seama că pentru o perioadă de 40-50 de ani nu am poze decât câteva pe hârtie alb-negru, nereproductibile. De însemnări, nici nu mai vorbesc. De ex. pentru perioada marilor migraţii (la şcoala de pe vremea mea se spunea ˝năvălirile barbarilor˝ din sec. III -XI) am văzut la muzeul National de Istorie doar tezaurul de la Pietroasa (aparţinând lui Athanaric, conducător vizigot, sec. IV) şi mai reţin câteva nume de localităţi, râuri, etc de origine cumană, slavă, etc. Din periada formării primelor state româneşti Moldova şi Tara Românească (sec. XIII) deasemeni în lipsa unor fotografii de traseu şi ruine, pe baza excursiilor făcute, nu aş putea reconstitui un fir de poveste.

În schimb, am vizitat multe mănăstiri cu încărcătură istorică, unele mai timpurii, altele mai recente. Tablourile votive din pronaus atestează cine le-a ridicat, domnitori sau boieri, fie pentru a consemna o victorie, fie ca lăcaş de veci pentru ei şi familiile lor. Alte mănăstiri nelegate de un domnitor sau boier anume, sunt şi ele mărturii a împletirii istoriei noastre cu credinţa ortodoxă.

Nicolae Iorga și-a adus contribuția sa la studierea istoriei Bisericii Române. A publicat zeci de studii, monografii, sinteze ale mânăstirilor și bisericilor de pe întreg cuprinsul țării. În 1924 a fost ales președintele Comisiei Monumentelor istorice, calitate pe care a păstrat-o până la asasinarea lui din 1940. El scria că religia creştină "are rădăcini nesfârşit de adânci în sufletul ţăranului român" şi ˝ cine a fost român în cursul vremurilor, a fost totodată şi creştin˝ cuvantul-liber.ro/348048/ ... icile-romanesti Deasemeni lingvistul C. C. Diculescu explica astfel această situaţie: "O identificare aşa de adâncă a naţionalităţii cu religiunea nu există la alte popoare

Statistică

În privinţa numărului mănăstirilor, informaţiile date de saituri de profil abundă pe net. Acestea împreună cu schiturile ar fi de 637. Din acestea 420 sunt mănăstiri faţă de un total de 16500 lăcaşuri aparţinând Bisericii Ortodoxe Române la nivelul anului 2022 (mănăstiri, schituri şi biserici). Anual se construiesc 90 de biserici noi. Există hărţi, indexuri alfabetice dar eu mă voi referi în acest serial format din cinci reviewiuri numai la mănăstirile pe care le-am vizitat şi de unde am fotgrafii sau despre care am scris. Ca şi în episoadele anterioare nu voi prelua informaţiile déjà scrise, ci din documentarea recentă voi căuta să desprind relevanţa istorică.

Clasificare

Există multe clasificări ale mănăsirilor după criterii diferite: frumuseţea şi notorietatea lor, vechimea, importanţa, aria geografică. Cred că pentru turistul obişnuit însetat să viziteze în timp limitat cât mai multe obiective dintr-o zonă, poziţionarea lor geografică e cel mai important criteriu. Pot spune că în decursul timpului le-am vizitat şi revizitat pe cele mai cunoscute.

Din păcate pentru câteva mănăstiri foarte importante vizitate înainte de 1990 (de ex. mănăstirle Agapia şi Văratec din judeţul Neamţ pe care le-am văzut de mai multe ori) nu am decât câteva poze de prin anii ˝60-70 pe hârtie alb-negru şi nicio însemnare. Pozele sunt neclare, amintirile s-au şters. V-am scris asta ca să spunem bogdaproste prntru tehnica accesibilă de astăzi şi că am găsit un sait, AFA, în care putem posta poze şi ordona impresii.

Ce am vizitat

În cele ce urmează încerc să dau nişte jaloane pe judeţe sau regiuni, urmând dacă vă vor fi de folos, să le integraţi în excursiile pe care le veţi face. Mă voi referi la mănăstirile din Bucovina, din jud. Neamţ, din Oltenia, din alte regiuni şi din Republica Moldova, toate fiind legate într-un fel sau altul de istorie prin ctitorii lor sau prin evenimentele în timpul cărora s-au înălţat.

A. Mănăstirile din Bucovina

Deschid lista cu ele pentru că din 100 de locaţii, ˝Ținutul Mănăstirilor din Bucovina” este marele câștigător al premiului „Destinația Anului 2023 în România”

Ultima vizită am făcut-o în 2014 şi am scris şi un review despre ele vezi impresii

În continuare le enumăr fără a da detaliile pe care le veţi găsi atât în surse biblografice cât şi la faţa locului.

Manastirea Putna

Este prima ctitorie a voievodului Stefan cel Mare, construită între anii 1466-1469 şi supranumită de către Mihai Eminescu„Ierusalimul Neamului Românesc” Aici se regăsește mormântul domnitorului şi a celei de a doua soţii Maria de Mangop, ale fiilor lor Bogdan şi Petru cât şi al celei de a treia soţii Maria Voichiţa. Mănăstirea a fost devastată în 1650 de cazacii lui Timuş Hmelniţki şi reconstruită de Vasile Lupu şi de următorii domnitori între 1653-1662 (Ion Neculce, O samă de cuvinte) Este unul dintre cele mai importante centre culturale din Bucovina, fiind un loc unde odinioară s-au copiat manuscrise importante și au fost realizate miniaturi prețioase. Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din Româna dar nu în lista patrimoniului mondialUNESCO din cauză că nu este pictată.

Mănăstirea Moldoviţa

A fost ridicată iniţial de Alexandru cel Bun. În 1408 acesta a acordat un privilegiu negustorilor din Lvov care se plătea la mănăstire. După câţiva zeci de ani s-a prăbuşit din cauza unei alunecări de teren. Ruinele ei se văd și astăzi. La circa 500 m distanță, în 1532 de Petru Rareş a construit actuala mănăstire. A înzestrat-o cu turnuri de apărare si fortificaţii pentru a face faţă atacurilor barbare. În tabloul votiv este înfățișat ctitorul Petru Rareș, împreună cu familia sa. Ca arhitectură se încadrează în stilul mănăstirilor din timpul lui Stefan cel Mare cu influenţe din arta bizantină şi gotică. Pictura exterioară in fresco, în special cea de pe peretele sudic al bisericii s-a păstrat în bune condiții. (executată probabil de zugravul Toma de la Suceava), culoarea dominantă fiind galbenul. Împreună cu alte şapte, biserica Buna Vestire din mănăstire este inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Mânăstirea Suceviţa

Ctitorie a boierilor Movileşti a fost construită între anii 1581-1601 şi e cea mai mare mănăstire din Moldova. Este împrejmuită de ziduri groase fortificate pentru a rezista atât prădătorilor cât şi invaziilor migratorilor.

Ca arhitectură păstrează tradiţia mănăstirilor româneşti îmbinând elementele bizantine şi gotice cu cele din vechile mănăstiri moldoveneşti de lemn. Scara virtuţilor este pictată pe peretele exterior sudic, cel mai bine conservat. Culoarile dominante sunt roşu pe fond verde. Este considerată o capodoperă prin contrastul dintre armonia îngerilor şi focul iadului, idée preluată din scrierile sfântului Ioan Scărarul. Pictura interioară a fost făcută în timpul domnitorului Ieremia Movilă între 1595-1606 de zugravii Ioan şi Sofronie. Sunt două tablouri votive: ale familiei lui Ieremia şi a mitropolitului Movilă. Pe abside se află Rugăciunea tuturor sfinţilor, temă unică în arta creştin-ortodoxă. Este necropola din sec. XVI a boierilor Movileşti. Placa funerară a lui Ieremia Movilă prezintă stema Moldovei – bourul cu stea între coarne, flancat de Soare şi de Lună şi stema Movileştilor. Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial Unesco

Mănăstirea Arbora

A fost construită în 1503 de pârcălabul Luca Arbore cel mai apropiat sfetnic al lui Stefan cel Mare, al lui Bogdan cel Orb şi al lui Stefăniţă Vodă care însă l-a decapitat în 1528 acuzandu-l de trădare, nedovedită. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. A fost pictată în 1541 de un zugrav ieşean Dragoş Coman care a utilizat pentru exterior un pigment albastru foarte rezistent. Ca element deosebit biserica nu are turlă. Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost inclusă în situl protejat de UNESCO din 1993

Mănăstirea Voroneţ

Construită în 1488 în numai cinci luni este ctitorie a lui Stefan cel Mare şi a fost ridicată la sfatul lui Daniil Sihastrul după înfrângerea de la Războieni din 1476 în faţa lui Mahomed al II-lea Cuceritorul. Daniil Sihastrul după ce s-a nevoit 20 de ani la Putna a venit la Mănăstirea Voroneţ pentru a organiza viaţa monahală. Este denumită Capela Sixtină a Estului inclusă în patrimoniul mondial Unesco datorită unicităţii frescelor exterioare. Pictura interioară a fost realizată în 1496 in timpul lui Stefan cel Mare. În naos este şi tabloul votiv al domnitorului şi familiei sale. Pictura exterioară a fost realizată in timpul domniei lui Petru Rares. Mitropolitul Grigore Rosca, văr cu Petru Rareş a realizat în 1547 un pridvor închis în urma căruia întregul perete vestic a fot destinat frescei unicat ˝Judecata de Apoi˝ realizata la un inalt nivel artistic, fiind socotita drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti. Culoarea sa specifică, ˝Albastrul de Voroneț˝ unică în lume nu a putut fi reprodusă. Manastirea a fost înzestrată cu odoare bisericeşti de mare valoare cum sunt Tetraevanghelarul din 1490 dăruit de Stefan cel Mare şi alte danii ale lui Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu...

Manastirea Bogdana

Este cel mai vechi monument bisericesc din zid din Moldova construit în 1360 de Bogdan I voievod al Maramureşului şi primul domnitor al Moldovei. Biserica Sf. Nicolae este necropolă a Bogdăneştilor în naosul său fiind şapte morminte: Bogdan I, Laţcu, alt Bogdan fratele lui Alexandru cel Bun, Roman I, Petru şi alţi doi. Deasemeni sunt înmormântate soţiile şi fiicele Bogdăneştilor. În tabloul votiv destul de şters de vreme figurează Bogdan I, un copil, un domnitor care ar putea fi Alexandru cel Bun, un altul probabil Stefan cel Mare. Între 1479-1482 Stefan cel Mare a a avut grijă să înfrumuseţeze lespezile mormintelor şi să scrie în slavonă cui au aparţinut. Biseria este înaltă, fără turlă cu ziduri groase de 1.5 m şi contraforturi şi s-a păstrat în forma iniţială până astăzi

Manastirea Solca

Pentru prima dată este atestată documentar un lăcaş în 1418 sub domnia lui Alexandru cel Bun. Terenul a fost cumpărat de Luca Arbore, apoi de mitropolitul Gh. Movilă pentru ca în 1621 domnitorul Stefan Tomşa să ctitorească actuala mănăstire domnească cu călugări. El nu a fost îngropat în mănăstire fiind mazilit de turci şi murind pe malurile Bosforului. Miron Costin a scris în Letopiseţul Tării Moldovei că mănăstirile Solca si Dragomirna sunt cele mai înalte din nordul ţării moldoveneşti. Biserica de la Solca are o înălţime de 36 m, ziduri groase de 2 m şi contraforturi care o făceau de necucerit de prădători. Este inclusă în lista monumentelelor istorice.

Manastirea Humorului

Înainte de vremea lui Alexandru cel Bun la Humor exista un schit de călugări şi o bisericuţă de lemn. Domnitorul a construit o biserică de piatră în jurul căreia s-a dezvoltat Manastirea Humorului pe care a înzestrat-o în 1415 cu moşii. Stefan cel Mare a dăruit mănăstirii Tetraevangheliarul de la Humor pe a cărui copertă este pictat adevăratul portret al domnitorului. Vechea mănăstire ruinându-se, marele logofăt Toader Bubuiog a construit în 1530 o nouă biserică de piatră pe pisania ei fiind înscris numele domnitorului Petru Rareş. Are două tablouri votive: unul al domnitoprului Petru Rareş, al soţiei sale Elena şi copiilor şi altul în camera mormintelor al logofătului Toader Bubuiog şi al soţiei Anastasia. Toma din Suceava a zugrăvit una din cele mai frumoase biserici, culoarea dominantă fiind roşu. Pe peretele de vest este reprezentată Judecata de Apoi. Deşi Vasile Lupu a înconjurat mănăstirea cu ziduri de piatră si a construit un turn de apărare cu trei etaje în anul 1653 cazacii lui Timuș Hmelnițki au jefuit și incendiat locașul de cul. Biserica pictată a îmănăstirii a fost inclusă în patrimonial cultural mondial UNESCO

În multele excursii pe care le-am făcut în judeţul Suceava am mai vizitat Manăstirea Dragomirna, monument istoric, construită în anul 1600 de mitropolitul Anastasie Crimca dar nu deţin poze despre ea.

Nu am ajuns să văd mănăstirile Pătrăuţi, Probota şi Manastirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava, toate pictate, deasemeni incluse în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei (Reiau: aceste opt biserici sunt în mănăstirile Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Ioan cel Nou Suceava, Voroneţ, Suceviţa, Probota)

WEB, dacă se poate: youtube

Situate în frumoasa Bucovină, aceste mănăstiri sunt mărtirii care conţin file din istoria Moldovei începând cu Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares

O vizită la mănăstirile din Bucovina este un prilej de reculegere şi de mândrie că înaintaşii noştri şi-au marcat însemnătatea lor istorică prin construirea acestor lăcaşuri ortodoxe.

---

VIZUALIZĂRI: 480 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI