GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
File de istorie reflectate în excursii: 4.2 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu
 
Un sondaj din ian. 2023 făcut de CURS arată că 63% din români au încredere în biserică, imediat după armată (67%). Nu e de mirare că prima alternativă susţinută de BOR, ˝românii s-au născut creştini˝şi ˝creştinarea a fost făcută în sec I de Apostolul Andrei˝ este acceptată de majoritatea populaţiei. Cât priveşte părerile istoricilor că procesul de creştinare şi naşterea poporului roman au avut loc în mai multe etape, te iei de cap dacă citeşti ce spune unul sau altul. Pe vremuri se zicea ˝dacă vezi pe stradă trei oameni, fii sigur că doi sunt ingineri˝. Acum, din ce am citit, în special din cele 250 ecouri la un articol apărut în Contributors (recomandat de Adso) pe care mi-am aruncat ochii ca să desprind ideea centrală, am ajuns la concluzia că, dacă trei istorici sau filologi discută despre acelaş subiect, doi se ceartă iar al treilea îl aşteaptă pe al patrulea ca să se certe cu el.
În ambele alternative sunt folosite argumente folclorice, etnografice, arheologice, istorice, lingvistice, interpretându-le fie în favoarea intensității vieții creștine încă de la începuturile formării poporului român, fie pentru a sublinia o creștinare în etape, mai târzie.
Ipotezele istoricilor asupra creştinării şi formării poporului roman.
În prima parte a acestui review am relatat ce am văzut în Sciţia Minor (Dobrogea de azi) dar nu în Dacia şi ţinuturile limitrofe (aproximativ România de azi şi Republica Moldova), unde, nefiind specialist în domeniu, personal nu am găsit aproape deloc urme ale creştinării cu exceptia a două biserici ridicate pe ruinele unor basilici.
Enumăr câteva păreri ale unora (subliniez:unora) din istorici:
-că formarea poporului roman s-a făcut totalmente la sudul Dunării de unde au migrat în nordul ei.
-că la venirea maghiarilor au găsit în Transilvania un teren pustiu.
-că în timpul migraţiilor (eu le spun năvălirea barbarilor) au găsit în fosta Dacie părasită de romani în anul 271, în aşezari rurale, grupuri mici de oameni pe care barbarii i-au asimilat.
-şi altele şi altele.
Nefiind specialist în domeniu mă rezum la istorici neatinşi de naţionalismul şovin din Epoca de Aur sau de unele curente de extremă dreaptă de acum. Am citit din Răzvan Teodorescu, Neagu Juvara, Daicoviciu, Al. Madgearu şi wikipedia
Pe scurt am înţeles că:
-Creştinarea strămoşilor noştri a fost făcută în două faze ulterior misionariatului Apostolului Andrei care a predicat în Sciţia Minor în sec. I. Creştinismul a pătruns în Dacia şi Moesia (părţi din Bulgaria şi Serbia), inclusiv în Sciţia Minor de timpuriu, adus de legionari romani din Orient, negustori, misionari.
-Etnogeneza integrează şi elemente religioase dar este în sine un proces cu precădere lingvistic, prin formarea limbii protoromâne . Comunităţile rurale mici, rămase după retragerea romanilor au păstrat legături în primul rând economice cu populaţia din sudul Dunării unde Bizanţul cu capitala la Constantinopole oficializase religia creştină. S-a generalizat printre dacii și tracii din Imperiul Roman la nordul şi sudul Dunării. Aici trebuie incluse şi dialectele istroromân din spaţiul iugoslav şi aromână din Macedonia.
- în prima fază de creştinare (până în sec. IV) foarte multe cuvinte folosite de religia creştină au origine latină:cruce, creştin, botez, biserică, înger, rugă, Dumnezeu, etc.
Creştinarea populaţiei nord dunărene s-a făcut fără rezistenţa populaţiei, întrucât în lipsa unei ierarhii bisericeşti sprijinite de o autoritate laică au rămas şi obiceiuri păgâne care s-au perpetuat dealungul secolelor. Le mai găsim în special în mediul rural (superstiţii, mituri, obiceiuri la înhumare).
-în a doua fază de creştinare (sec. IV-VII) în contact cu ierarhia bisericească a bulgarilor sub obedienţă bizantină se introduc în slujbe cuvinte cuvinte ca :Danie, ispită, maslu, vecernie, sfeştanie, prohod, ţârcovnic, ispită, bogda proste, hram, schit, etc. care se referă mai mult la organizarea bisericească.
- în secolele VI-VIII s-a Încheiat creştinarea romanilor nord-dunăreni
-slujbele liturgice ţinute iniţial în limba latină, începând cu sec VIII-IX au început să fie predicate în limba slavonă. La aceasta a contribuit şi trecerea la nordul Dunării a unei părţi din ierarhii sud-dunăreni din cauza invaziei slavilor, pe atunci păgâni
- tot în secolele VIII-IX, s-a diferenţiat limba română pe care o vorbim noi (cu mici modificări aduse de neologisme, de ex. şi astăzi, prin introducerea anglicismelor în locul sinonimelor autohtone)
Ce am văzut
Deşi am făcut multe drumeţii în ţară cu excepţia a câtorva biserici clădite pe presupuse foste basilici (Densuş, Sânta Maria Orlea), nu am reţinut decât ce am văzut în Dobrogea (fosta Scitia Minor).
Al. Madgearu a inventariat 176 de vestigii cu însemne creştine din sec. IV-VIII pe întregul teritoriu al ţării noastre. Din acestea patru sunt din Bucureşti. Nu am ştiut de ele şi oricum nu reprezentau obiective mari de vizitat. (Dau un exemplu: Bucureşti-punct str. Soldat Ghivan. Fragment ceramic (vas lucrat cu mâna), decorat cu o cruce incizată. Dintr-o aşezare din secolul al VI-lea, bordeiul 12, SuzanaDolinescu-Ferche, 1981).
Răspândirea masivă a creștinismului este confirmată și de cele aproximativ 35 de basilici din secolele IV-VI construite peste temple romane, descoperite la Tomis, Callatis, Tropaeum Traiani, Histria, Dinogetica etc., pe care le-am prezentat în reviewurile anterioare.
1. Basilica de la Niculitel (45.10.54N; 28.28.41 E)
Declarată monument unic în Europa, basilica de la Niculițel este unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine. Basilica creştină a fost ridicată în sec IV-VI peste singurul mormânt de natură păgână în care s-au păstrat rămășițele unor sfinți.
Săpăturile arheologice din anul 1971 sub basilica paleocreștină de la Niculițel (lângă anticul Noviodunum) au dezgropat un Martyrion așezat sub temelie. S-au găsit inscripţii tombale foarte vizibile al lui Attalos, Kamasis, Filippos și Zoticos. Moaştele lor sunt depuse la mănăstirea Cocoş pe care am vizitat-o în 2016 şi 2020. În partea inferioară a criptei s-au găsit în două încăperi, alţi doi sfinți, ale căror nume nu se cunosc. Ei au fost arși pe rug în momentul martirizării, iar oasele fragmentate. În partea de sus a criptei, într-o încăpere mai mare, au fost înhumate alte patru persoane, care se știe că au fost martirizate în anii 303-324, la Cetatea romană Noviodunum.
Existența acestei cripte cu rămășițele a două grupuri de martiri și cu izvoare scrise din care s-a aflat numele a patru dintre ei, dovedește clar răspândirea creștinismului în zonă. Numărul creştinilor martirizaţi în cursul persecuţiei lui Diocleţian (înainte de anul 271) este foarte ridicat.
În anul 1983 a început ridicarea unei construcții de protecție pentru a fi ocrotită basilica, singurul mormânt de natură păgână în care s-au păstrat rămășițele unor sfinți creștini. Prima clădire de protecție a fost finalizată în 1994, iar în 2014-2016 ea a fost reabilitată. Am avut şansa s-o vedem imediat după încheierea lucrărilor şi redeschiderea basilicii pentru vizitare
2. Ansmblul rupestru de la Basarabi, Murfatlar (44.10.25N; 28,24.30 E)
A fost descoperit în 1957 într-o carieră de nisip este un monument unicat în Europa. Reprezintă locul unde s-a născut creştinismul autorizat. Are o suprafaţă de 2100mp, lungime l98m, lăţime 30m şi înălţimea celor trei nivele 18 m
Ansamblul conţine săpate în pereţii de cretă 6 biserici, un labirint de coridoare, chilii, un cimitir, o carieră de cretă antică. Deasemeni au fost găsite vase de ceramică, mobilier, vetre de foc şi unelte de fier. Pe pereții din cretă sunt zeci de inscripții slavone cu litere chirilice, însemne runice (scrierea veche a vikingilor), germanice, greceşti, cruci malteze, simple sau înscrise în cerc, ceeace denotă că aici au slujit călugări de mai multe naţionalităţi. A fost construit conform unei inscripţii de pe perete în leat 6500 (anul 992). Este prima mănăstire găsită în ţara noastră locuită de călugări creştini.
Mânăstirea a fost abandonată în secolul al XI-lea, după invaziile triburilor pecenege. Din suprafața ei, doar o treime a fost acoperită printr-o construcție de beton armat, cu aspect vag de catedrală și cu acoperișul în trepte, ridicat în anii 70. Din cauză că nu au fost fonduri pentru protejarea lui nu s-a permis decât vizita specialiştilor autorizaţi, niciodată publicului larg. Nu poate intra sub protecţia UNESCO pentru că nu e conservat. În anul 2022 s-a finalizat un proiect care a costat 300000 eu şi care ar permite reabilitarea ansamblului de la Basarabi- Murfatlar în 5 ani, dacă se vor aloca fonduri. Am fotografiat exteriorul, am stat de vorbă cu paznicul, nu l-am putut vizita dar ataşez în schimb un clip video.
 
WEB, te rog: https://www.youtube.com/watch?v=Lx40tYpGk7o
 
Bibliografie
-https://www.referatele.org/referat/Religie/crestinismul-pe-teritoriul-romaniei_757. html,
-https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/dl. asp? filename=Madgearu-Alexandru_Rolul-crestinismului-in-fodarea-poporului-roman_2011. pdf -
-https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cand-a-aparut-crestinismul-in-dacia-paganismul-a-2038862. html
-https://www.contributors.ro/ziua-limbii-romane-cind-s-au-crestinat-romanii/
-https://ro. wikipedia.org/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Basilica de la Niculiţel perfect conservat şi ansamblul rupestru de la Basarabi (încă nevizitabil) sunt mărturii ale pătrunderii timpurii a creştinismului în teritoriu.
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Sunt nemulţumită că în aproape 70 de ani de la descoperire ansamblul rupestru de la Basarabi nu a fost consolidat, pus sub protecţia UNESCO şi intrat în circuit de vizitare. S-au găsit bani pentru proiect, să vedem pentru execuţie vor fi?
Trimis de Michi in 25.07.23 19:28:46
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PRIN şi PENTRU ROMÂNIA.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Felicitări pentru ideea de a căuta bobul de grâu între cele de neghină, cel al creștinării neamului nostru! V-am citit articolele cu atenție, pe cel de la care a pornit lucrul (Contributors) l-am citit doar pe verticală căci de, Cronos... dar l-am rezervat.
M-a zgândărit și pe mine chestia asta a neamului meu născut creștin de "peste două mii de ani", cum am tot auzit ori citit și, cum mă știți, am cotrobăit prin ce am găsit ca informații cât de cât credibile despre subiectul apostolatului pe pământ dacic! Le-am adunat pe cele considerate întemeiate, fix în noiembrie 2022 și vă voi trimite link-ul printr-un mesaj privat (dacă o fac aici ar fi publicitate ???? și mă tem de anateme ????). De altfel am și aici pe site un articol despre catedrala din Constanța unde, ciudat constat eu, informațiile oficiale și cele orale ale mileniului nostru, dedicate vulgului, se bat cap în cap.
Dacă mai continuați povestea, mă interesează să ținem legătura.
Spor la scris și multă sănătate!
@elviramvio: Mulţumesc Elvira, îţi răspund şi eu în privat, mai precis că am depăşit subiectul dar la bază e tot din pricina fricii de anatemănă.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.3b Alte mănăstiri din Vâlcea — scris în 22.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.3a Mănăstiri din Vâlcea — scris în 08.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.2 Mănăstiri din judeţul Neamţ — scris în 05.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.1 Mănăstiri din Bucovina — scris în 31.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii — 4.1 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu — scris în 23.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 File din istoria României oglindite în excursii: 2. Începuturile — scris în 26.06.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 O țară cu locuri minunate - ultima parte — scris în 11.10.17 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ