Plajele salbatice din Skiathos (I)

TIPĂREȘTE

Salutari caniculare tuturor!

Am sa incep cu o istorioara ce-o sa va mai racoreasca un pic. Cand eram si eu de-o schioapa, am citit o carte despre cucerirea Polului Sud, apoi, a Polului Nord si mai apoi, dupa ce si-au satisfacut orgoliile, oamenii s-au gandit si la lucruri practice. La “Pasajul de Nord Vest”, drum printre banchize, care ar fi legat Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific, prin nordul Canadei.

Greu de gasit perioada propice traversarii din moment ce pasajul era “dezghetat” doar 3 saptamani pe an. In sfarsit cineva reusi sa treaca. Roald Amundsen, cuceritorul Polului Sud. Omul, e-o fiinta ciudata, care, atunci cand apare cate o provocare, indiferent de risc, el trebuia neaparat s-o invinga.

Si-n insula Skiathos, exista un “pasaj de Nord-Vest”, intre plaja Megalos Aselinos si Banana Beach, pasaj nu prea lung, doar de vreo 12 Km si care-ncape-n doua reviuri, drum care trece printr-o frumoasa padure de pini, de-a lungul tarmului nord-vestic al insulei, legand intre ele, plajele Aselinos, Agistros, Elias, Mandraki, Krifi Ammos, Agia Eleni si Banana Beach.

Pasajul polar se aseamana cu cel din Skiatos, doar geografic. Primul e comercial, non-turistic, friguros, orgolios si periculos, al doilea e eminamente turistic, usor de parcurs si deosebit de spectaculos. Cand am ajuns in aeroportul din Skiatos-city, am vazut un stand in care te puteai autoservi cu cate o harta a insulei. Am luat una, caci eram curios sa studiez pasajul de Nord-Vest al insulei, pasaj salbatic ce te poarta prin inalte si umbroase paduri de pini ce rasar parca din nisip, spre cele 5-6 plaje inca virgine ale insulei si pe care n-am reusit sa-l parcurg in precedenta descindere in insula.

Drumul dintre Aselinos Beach si Banana Beach e presarat cu cateva plaje pe care omul, discret dar prezent, nu le-a alterat deloc, prin nici o constructie de beton, otel, aluminiu sau sticla.

Tavernele si snack-bar-urile care exista pe aceste plaje sunt din lemn si din ceea ce mai aduce sau produce marea... alge, lemne, stuf, scoici pietre.

Sunt plaje extra-virgine, (ca uleiul grecesc de masline), ecologice si salbatice. Sunt plaje “jurassice” si daca te-ai trezi pe ele, c-un ihtiozaur iesind din mare sau cu cate un pteranodon plutind pe deasupra ta, n-ar fi nimic anormal.

Timp de 2 dimineti, le-am strabatut la picior in urmatoarea ordine: Megalos Aselinos-Agistros-Elias-Mandraki-Krifi Ammos-Agia Eleni-Banana Beach.

Acest pasaj de Nord-vest, ce trece paralel cu malul marii pe niste drumuri de munte domol, mai mult niste coline inalte, este usor accesibil si leaga capetele celor doua sosele mari din insula (Aselinos si Koukounaries). Pasajul e usor de strabatut cu ATV-ul sau cu scuterul si partial si cu masina.

In Vest, insula Skiathos se ingusteaza mult, asadar latimea ei de-abia daca ajunge la 4-5 Km. Pasajul, pare lung pe harta, dar el poate fi strabatut intr-o zi, pe jos, el nu are mai mult de 12-13 Km, dar, fiind sinuos si intrerupt de cateva plaje frumoase, cel mai indicat e ca el sa fie parcurs in doua zile, mai ales dimineata pe racoare... daca porniti la ora 6-7 dimineata si faceti in prima zi traseul: “Skiathos Premier Hotel” (statia de autobuz nr, . 18) -plaja Megalaos Aselinos - Agistros Beach - Mandraki - Elias Beach si revenire prin padure pana la Statia de autobuz 23 (Mandraki) la soseaua principala si a doua zi, veti continua cu Mandraki-Elias Beach-Krifi-Ammos Beach-Agia-Eleni Beach-Banana Beach si revenire spre Statia de autobuz 25 (Agia Eleni) sau chiar la nr. 26 (KouKounaries)., va va fii mult mai usor.

Strabatand acest drum, veti calatori mai tot timpul printr-o minunata rezevatie de pini, desprinsa parca din preistorie, unde, daca n-ar mai fi turisti sau vehicule ce va insotesc mereu, va veti intreba daca nu cumva pe-aici a filmat Spilberg, filmele lui antediluviene.

Nu e vorba decat de cateva sute de hectare de padure, in special de pin, de pe-ale carei carari, cobori direct in mare, cand intrand intr-n golfulet, cand intr-altul, cand pe-o plaja, cand pe cealalta, o suta sau poate doua sute de hectare acolo, nimic mai mult, pe care insa daca noi, romanii, am pune mana, le-am “rade” in 48 de ore. Suntem specialisti in asa ceva, suntem campionii Europei la defrisari, (3 hectare de padure/ora).

Pornesc sa strabat acest pasaj salbatic, neuitand ca insula, mai are si un alt fel de pasaj, la fel de frumos, sudic, modern, cu tot soiul de facilitati. Poate de aceea e interesanta insula Skiathos, pentru ca, din multitudinea de plaje ascunse in golfuri mai mari sau mai mici, a lasat si cateva plaje virgine, neatinse, neamenajate decat cu strictul necesar, neuitand ca exista unii turisti care iubesc modernul si altii, care iubesc natura, sub forma ei primordiala, pura, salbatica.

Asadar, dimineata la 6 sunt prezent la singura bifurcatie rutiera din insula, la statia de autobuz nr 18, acolo unde gasesti “Skiathos Premier Hotel”, un mini-market, un serviciu de rent-a car, si un ambulatoriu medical ce functioneaza non-stop, foarte necesar in caz de necaz.

Un mare panou indicator mi-arata ca spre stanga e soseaua insulara principala si spre dreapta incepe cea spre nordul insulei, spre Megalos-Aselinos (4 Km). Doar 4 Km aveti de mers pe jos, pe o sosea impecabila, pana in nordul insulei, de-a lungul unui parau secat. Puteti s-o luati si prin albia lui. Un mic deal in serpentine, e de urcat la inceput si apoi... cobori spre plaja frumoasa Aselinos (amenajata), dotata si cu o parcare, o mega-taverna si-o terasa, (care functioneaza mai intens, intre 13 si-15), cand apar cele 2-3 vaporase de croaziera din serialul “Mamma Mia Tour”, rupte de foame. De obicei asa e stabilit programul din acest tur, incat aici in aceasta taverna, cine doreste, poate sa serveasca pranzul.

Drumul de la Skiathos Premier Hotel si pana la Aselinos Beach, il parcurgeti pe jos in 35-40 de minute. Cu o seara inainte a plouat in Skiathos. In dimineata in care am ajuns la Megalos Aselinos, marea era agitata, plaja pustie. Un stol de pescarusi se odihnea pe nisip langa un deal. M-am apropiat de ei. Si-au luat zborul. Mi-am luat si eu zborul spre alte plaje, caci vroiam sa vad si oameni.

Ma intorc pe acelasi drum. Nici n-ai alta varianta. In jur sunt dealuri. Dupa vreo 200 de metri, pe dreapta, apare o carare, care urca, urca. Spre adevarata salbaticie: e-un drum nisipos ce serpuieste printre palcurile de pini. Urc si cobor pe serpentine intr-una, panta e lina. Skiathos n-are munti in aceasta parte a insulei ci mai degraba niste dealuri.

Ma grabesc, ca sa nu prind cacicula de la pranz. Intr-o ora si ceva de “natatie” printr-o mare de verdeata, peisaj de basm, apare si marea, am ajuns la Agistros Beach, plaja adapostita intr-un mic golf. In Grecia, cam asa trebuie sa-ti calculezi timpul cand vrei sa servesti ceva la o taverna, ca sa ajungi acolo, dupa ora 9 dimineata.

Pe eco-plaja Agistros, pana si scarile ce coboara pana la taverna sa din lemn, sunt tot din lemn, fixate cu pietre. In jurul ei, observ cateva randuri de umbrelute de lemn si stuf, doar sezlongurile sunt de la supermarket. Inca n-au fost inventate sezlongurile ecologice! Taverna e deschisa, plaja e goala.

Apare si soarele. Apar si patronii. E ora 9. Sunt doar eu si cu o pereche de tineri care, fara sa le-o cer, se ofera sa-mi faca o fotografie. In care seaman cu o pasare ce-si ia zborul. Sau poate cu o sperietoare de ciori, de aceea va “avertizez, ca poza respectiva va poate afecta emotional”. Servesc o Cola la doza (2,5 euro). Cola e singurul lucru care ma hidrateaza, imi reface energia, ma stimuleaza si-mi reface concentratia normala de chimicale (E-uri) din corp, fara de care, m-as simti prost. Dar voi sa nu faceti ca mine!

Vai, ce plaja minunata e Agistros! Zau ca nu-mi vine sa plec mai departe, cu toate ca m-asteapta si plaje cu nudisti (Elias, Banana). Inca n-am vizitat nici o plaja cu nudisti in Grecia. Apa e calduta dar valurile sunt inca mari, asa ca plec mai departe, spre ape si golfuri mai linistite.

Foarte aproape de Agistros Beach, se afla cele mai vestite si fumoase, plaje ale Nord-vestului insular. Si cele mai populare plaje izolate, pentru ca, de la statia 23 (Mandraki) gasesti forte usor locul pe unde trebuie s-o iei spre ele. Dar, parca cea mai frumoasa recompensa turistice pentru cineva care pormeste spre Elias-Mandraki Beach e drumul prin padurea de pini. Nu e lung, nu e greu, pe jos faci 35-40 de minute, cu masina, poate 10 minute. O bariera, inaintea careia se formeaza o parcare spontana, te anunta ca “de-aici incolo se merge doar pe jos”, exista si o carare de lemn (podet lung), pana la plaje.

Plajele Elias si Mandraki sunt bine amenajate, e lume multa pe-acolo, o taverna cu de toate iti da de inteles, ca e-o plaja cu multe stele, des calcata de cei care s-au saturat de aglomeratie de pe Koukounaries, care nu e chiar asa departe.

Daca faceti drumul prin padure (pornind de la statia 23), aveti doua momente in care trebuie sa fiti atenti. Exista doua indicatoare din lemn. Pe primul, urmariti drumul cu sageata indreptata spre “Mandraki Beach” (stanga), cealalata sageata va scoate la un hotel. Al doilea indicator, e situat adanc, in padure, la un fel de “carrefour” al drumurilor ce va indica directiile principale: Agistros Beach, (dreapta), Elias-Mandraki (inainte), Krifi Ammos, Agia Eleni si Banana Beach (spre stanga).

Dar, despre aceste ultime 3 plaje, va voi spune o alta poveste.

@Web, te rog clipul din 2013, cu Mandraki-Elias Beach, mersi https://www.youtube.com/watch?v=l7EOCVBegCw

---

VIZUALIZĂRI: 4779 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI