Peștera Gura Ponicovei, minune ascunsă a Cazanelor Mari

TIPĂREȘTE

În circuitul efectuat în august, vezi impresii, o plimbare deosebită, unică pentru mine, a fost cea la Peștera Ponicova, localizată în comuna Dubova, în Clisura Dunării, la Cazane, pe malul ei stâng, românesc, săpată în Munții Almajului, pe sub vârful Ciucaru Mare. Este cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, galeriile însumează în jur de 1700 metri, are trei guri de acces, una pentru pietoni pe potecă pe uscat, alta pentru navigatori cu barca de pe Dunăre și o a treia pentru lilieci prin aer, o intrare aflată mai sus, deasupra intrării principale.

În peșteră, apa și timpul au creat întreaga gamă de speleoteme: stalactite și stalagmite, coloane, dentiții și gururi (canale), draperii și cascade (scurgeri parietale), …., unele colorate, de o mare diversitate de forme. S-au găsit și oase de urs și de hienă de peșteră precum și urme ale vieții umane din cultura halstattiană.

Peștera are două etaje, cel superior fosil, cel inferior subfosil, acesta fiind împărțit în două mari galerii și mai multe săli.

Pe la ora 19, am plecat de la Casa de Oaspeți „Dunărea la Cazane” din Dubova unde eram cazați, însoțiți de Răzvan, gazda noastră, ghid autorizat și pasionat, și de încă 3 tineri, 2 din Drobeta-Turnu Severin și unul din județul Ialomița.

Răzvan ne-a condus cu mașina până la indicatorul de la ieșirea din Dubova spre Moldova Veche, la podul peste Pârâul Ponicova, am coborât la stânga pe lângă el spre niște ruine, fosta fabrică de azbest, și am continuat să mergem cât a permis drumeagul pe care eram, apoi am continuat pe jos de-a lungul unui firicel de apă, Ponicova. Am trecut pe malul celălalt și am ajuns la un Panou cu informații, aici am aflat că peștera mai este numită și Peștera Gura Ponicovei, Peștera de la Gura Apei sau Peștera Liliecilor, apoi la un mic Baraj de drenare.

Dacă se merge pe drumul, ce pare și de mașină, se ajunge direct la Baraj, fără a trece pe la Panoul cu informații și cu riscul de a găsi multă apă.

Am făcut acest drum a doua zi după-amiaza la întoarcerea din plimbarea zilei, când venind din capătul celălalt al Dubovei am mers, de data aceasta cu mașina noastră, pe lângă pod, unde erau mai multe mașini parcate, semn că peștera avea musafiri….

Am parcat mașina cam în același loc și am continuat pe drumul ce părea și de mașină până la Baraj, întoarcerea făcând-o pe drumul cu Panoul indicator, întălnind și alți turiști ce mergeau spre peșteră…. Răzvan ne-a precizat că el însoțește pe doritori doar dimineața devreme sau pe înserat pentru a nu fi deranjat și de alți turiști. Avea dreptate, în toiul zilei erau destule mașini acolo….

De la Baraj se mai merg circa 800 de metri până la Peșteră, pe bolovani mai mari sau mai mici, umezi sau uscați, alunecoși sau nealunecoși….

Am ajuns la o Scară de Lemn cu câteva trepte prinse cu sârmă, am coborât cu atenție punând picioarele la marginea treptelor, nu central cum e tentația. În apropiere se vede un mic Lac ce nu seacă niciodată, am întâlnit și o mașină, adusă de viitură, impresionantă forța apei; eram pe Cheile Ponicovei, chei scurte, sălbatice….

Am mai mers puțin și am văzut Intrarea Principală și, deasupra ei, la vreo 30 de metri, Intrarea Liliecilor, apoi am ajuns la o stâncă destul de înaltă, vreo 2,5 metri, cândva fusese acolo o scară, acum doar Două Lemne sprijinite de stâncă de care te puteai ajuta…. Cu ceva efort și ceva ajutor am coborât de pe stâncă și, întrebându-mă cum o voi urca la întoarcere, am ajuns la intrarea în peșteră.

O scurtă pauză, câteva informații de la ghidul nostru, ne-am aprins lanternele, aveam fiecare lanternă frontală, noi aveam și una obișnuită, și am pătruns în peșteră, în Galeria Activă, numită și Galeria Principală, ce are o lungime de circa 400 metri și înălțimi ce depășesc chiar 25 de metri, este în ușoară pantă, doar 36 de metri diferență de nivel, și duce până la Dunăre.

Am ajuns la o intersecție unde prin dreapta se merge la Sala Mare, înainte continua Galeria Principală, iar prin stânga, pe unde am mers și noi, se urcă în Galeria Concrețiunilor pe niște foarte mici trepte săpate în stâncă, pe care, sincer, nu știu cum le puteai descoperi la lumina lanternelor, dar Răzvan le știa și pe întuneric, o porțiune foarte abruptă, cu diferență mare de nivel, circa 30 de metri. Această galerie este formată din două săli, Sala Coloanelor și Sala Concrețiunilor. Când am ajuns sus și am privit cu laternele, am descoperit o lume de basm, o lume ferită privirilor, o lume ce te întâmpină în tăcere cu frumusețile ascunse, ce mi-a plăcut!...

Deși peștera nu este administrată direct de cineva, Sala se păstrează bine, are puține „amintiri” , zgârieturi, desene sau scrieri, lăsate de vizitatori. Norocul ei, nu toți turiștii ce trec prin peșteră urcă în ea. Totuși, este o coloană destul de mare, ruptă, care zace de mult acolo, cine putea să o care?? Mare păcat pentru că la dimensiunile ei, vezi foto, în ritmul de depunere a calcarului, un centimetru cub în 10 ani, îi sunt necesari pentru formare peste 700.000 de ani.

Am văzut mulțime de Speleoteme, multe din ele reprezentând anumite figurine după care au și fost numite, voi aminti unele din ele, voi posta și câteva poze, dar mult mai indicat este să mergeți acolo și să nu-l ocoliți pe Răzvan și nici Casa de Oaspeți „Dunărea la Cazane".

Am văzut „Capul de șarpe” , „Leul” , „Copilul” , „Meduza” și „Broasca Țestoasă” , apoi „Baba de la Ponicova” , „Ciobanul cu ciobănița îmbrățișați” . De aici se merge puțin spre stânga la Sala Concrețiunilor cu alte speleoteme, reprezentative sunt și „Copacul” , o coloană ca un copac cu rădăcinile în sus, apoi am văzut un „Dom” , o „Cascadă” și o „Blană de Leopard” .

În spatele Galeriei lumina creează un joc de umbre, unic, deosebit. De departe vedeam “Capul lui Decebal” , apropiindu-ne acesta a dispărut și a apărut “Satan” care speriat de lanternele noastre care se apropiau dispare și el….

Am intrat apoi într-o grotă mai mică unde s-au găsit urme de viață omenească din timpuri foarte vechi. Am fost conduși apoi pe un alt culoar pentru a vedea „Dentiția” și” Scrierea Hieroglifă” . Pereții erau aurii, depuneri vegetale colorate. Am simțit aerul când cald, când rece din această sală, curenți ce au creat atâtea forme deosebite, inclusiv valuri și structuri pe tavan ce păreau ornamente din ciocolată pentru tort, ca niște mari bezele…

Coborând cu grijă pe pietre mari și mici, cu multe praguri, destul de alunecoase, am revenit în Galeria Activă și ne-am continuat plimbarea până la Dunăre, la Intrarea Inundată. Trebuie să mergi atent și să încerci să eviți zonele cu praguri mari, cu stânci, cu pietre… Câteva poze spre Dunăre, nu multe pentru că întunericul nu prea permitea… și ne-am întors spre Intrarea Principală, mergând numai prin Galeria Principală, urcând apoi cele Două Lemne și Scara de Lemn, a fost mai ușor ca la coborâre, ajungând la Pensiune pe la ora 22. Era frumos dacă ajungeam aici dimineața devreme, am fi văzut Dunărea și albastrul ei din interiorul peșterii... de afară o văzusem cu barca în croaziera atât de cunoscută locurilor...

Nu am văzut Sala Mare și Galeria Liliecilor, nu sunt deschise publicului….

Cum spuneam și mai sus, a fost o plimbare deosebită, unică aș spune, peștera văzută noaptea la lumina lanternelor, și ziua se vede tot la lumina lanternelor, dar, poate, se mai zărește câte ceva, într-un grup foarte mic, cu un ghid deosebit, peștera fiind ea însăși unică, deosebită….

Merită trecută în programul oricărui turist ce ajunge în Clisura Dunării, merită văzute la fața locului cele povestite de mine în cuvinte, mai mult sau mai puțin potrivite, arătate în pozele făcute la lumina lanternelor de un amator, doar cu aparatul foto….

Pentru vârsta mea amintirea rămâne unică, a fost un drum destul de dificil, sincer dacă nu aveam ghid și dacă din când în când, mai ales la întoarcere când picioarele erau obosite, nu aveam puncte de sprijin în tinerii foarte amabili, nu știu cum m-aș fi descurcat… Este adevărat că acea zi a fost foarte plină, mai văzusem și alte obiective...

Mergeți acolo și nu veți regreta!

Poteca ce merge la peșteră este la ieșirea din Dubova pe drumul ce duce la Moldova Nouă.

Necesită bocanci, lanterne frontale și condiție fizică medie.

Cadru natural deosebit...

---

VIZUALIZĂRI: 2405 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI