”Bau - bau” are un nume : ”Perla Hotel” Mamaia

TIPĂREȘTE

Nu-mi place și nu mi-a plăcut Mamaia niciodată !

Nu fac parte din cei ahtiați după cluburile de fițe iar așa -zisul ”Parc de vacanță” este de toată jena.

Cu toate acestea, îmi place mult marea și în fiecare an sper să o revăd.

În acest an am avut o ofertă pentru Mamaia, cu cazare la Perla Hotel, așa că, deși nu-mi place Mamaia, am acceptat-o.

Înainte de plecare m-am uitat pe comentariile altora care fuseseră cazați aici și mi-a fluierat glonțul pe la ureche. Mă rog, eu sunt un tip optimist și, așa cum v-am spus, îmi place mult marea. Mi-am spus că, nah, cîți oameni, atâtea păreri, că suntem uniți în diversitate și că, mai pe românește, n-o fi dracul atât de negru!

Ei, vreau să va spun că, atunci când am ajuns, prima impresie a fost mai degrabă pozitivă. Știam prețurile de cazare, o să vedeți poza cu ele, așa cum sunt expuse în recepția hotelului. Recepția, ca și incintă, este cumva civilizată, deși, după gustul meu, cam kitchoasă. Personalul de la recepție, absolut amabil și cu atitudine binevoitoare și de mult bun simț. Spun asta fără nicio urmă de ironie, mai ales că această atitudine s-a manifestat constant, pe întreaga durată a sejurului.

Am primit camera la etajul 11 și am înțeles că ne-a lovit norocul, pe mine și pe celelalte două familii cu care veniserăm : cică, etajul 11 fusese renovat și are mobilier nou. Hurray!... ne-am aruncat voioși în lift, am butonat la panoul ăla de comandă și am ajuns la etajul cu pricina. Am deschis ușa și, după ce am văzut cum arăta, și eu și soția ne-am dat seama că ne-am luat o mare țeapă!!!

Camera arăta ca pe vremea UGSR-ului, mică, cu pat matrimonial, adevărat, cu condiția să fii mic-mic de statură. Eu nu prea sunt și nici nevastă-mea, dar mi-am zis: ”Hei, nu-mi stric bucuria revederii mării doar pentru că patul este de pitici ”! Abia când am intrat în baie mi-am dat seama că o să avem probleme: baie mică, fără ventilație, cu faianța pusă pe perete parcă cu gumă de mestecat! Umezeala era absolut prezentă și așa a fost până la sfârșit. Mirosul era persistent.

Mobilierul era un pat așa zis dublu, două noptiere, un mare șifonier pe hol, o măsuță și un scaun. Un inventar al camerei de tot râsul, cu atenționări că dacă, cumva, pătezi prosopul ți se va reține contravaloarea lui și alte lucruri de bine .Măcar erau scrise corect gramatical și semantic !

Aaa, să nu uit, noi am avut în cameră un aparat de aer condiționat, care chiar funcționa! Prietenii mei, celelalate două familii, aveau și ei, dar, sîc-sîc, ale lor nu funcționau! Că doar eram la ultimul etaj, vara, când afară erau și câte 35 -36 de grade. Celsius, nu Richter, așa cum ar trebui să se teamă proprietarul ”Perlei Hotel ” că-i doresc foștii cazați.

Pe toată durata sejurului ni s-au schimbat, după îndelungi insistențe, cele trei prosoape, o singură dată ! La lenjeria de pat n-am mai avut noroc! Știu că este o lege a compensației, unei familii din cele cu care venisem i-a fost schimbată lenjeria de pat dar, ciudă lor, nu a primit prosoape!!! A treia familie nu a primit nimic, nici prosoape nici lenjerie de pat! Pe cuvânt că nu vă mint!!!

Eu unul sunt tare puturos, nu mă scol dimineața să mă duc la micul dejun, neam! Cei care au fost, nevastă-mea și din prietenii mei, au venit entuziasmați de cît de sărăcăcios era micul dejun.Au spus că menul este sublim dacă-ți place pariyerul ! Cârcotași, îi știu eu !!!

Mă rog, mâncam ca să trăim, nu invers, dar, totuși, trebuie și să mănânci!

Masa de prânz era ceva mai bună: multe feluri de mâncare, destul de variate și bune la gust. Dar, nu era masă de restaurant de 3 *** ci de cantină.

Pentru masa de seară se putea comanda ”a la carte” dar nu am avut curaj! Am vrut să-mi fac dar cele 40 de grame de vodcă pe care am dat 9 lei, nu m-au ajutat !

So, concluzionînd: camere mici, mobilier inadecvat ca dimensiuni, curățenie n-ai să vezi, prosoape sau lenjerie schimbată, doar dacă se organizează vreo tombolă și ești declarat câștigător! Aaa, am uitat, un frigider pe care-l puteai folosi de clocitoare și un aparat TV la care se ” prindeau ” vreo 10 canale. Bine, ele se întindeau pe vreo 69 de canale, dar erau aceleași.

Trafic mult pe lifturi, mai ales că, în 7 zile, acestea s-au defectat de 2 ori, odată și cu mine! Ne-am petrecut vreo 15 minute strâns grupați, 7 persoane din părți diferite ale țării, prilej de socializare : povestiri din armată, operații medicale, despre ce simte omul când n-are ce respira, pentru că, atunci când liftul nu merge se oprește și aerul condiționat. Și asta cauzează la moral, vă garantez !

În ultima noapte a plouat și una dintre familiile care era cazată pe partea unde ploaia a bătut în geam a găsit apă și în cameră. Suficientă ca să le ude lucrurile lăsate pe jos! Așa le trebuie, ei primiseră lenjerie de pat!

Când am plecat am explicat toate neplăcerile noastre recepționerei. Ne-a ascultat cu condescendență, și-a cerut scuze dar ne-a spus că nu poate face nimic. Înțeleg, ea era doar angajată și, în mod sigur, limitată în puterea de decizie. Dar, măcar, să impună unei cameriste să schimbe niște afurisite de prosoape și o lenjerie de pat, să dea cu mătura prin cameră și, dacă nu e prea mult, să șteargă apa din baie, rezultată din condens, cred că putea ! Că, de reparat ventilația din baie nu poate fi vorba !

Cam asta a fost cazarea mea la ”Perla Hotel” Mamaia. Una peste alta, am văzut marea, dar aici este o altă poveste, pe care v-o spui mintenaș !

---

VIZUALIZĂRI: 1701 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI