Zâna Văii Arieșeni

TIPĂREȘTE

Vara trecută, făcând noi o excursie de câteva zile prin Apuseni am stat două nopți la Zâna văii din Arieșeni. Review-urile: așa și așa, n-am stat foarte mult însă pe gânduri, în vârf de sezon cred că în Apuseni și în centrul Parisului trebuie să rezervi cu măcar 2 luni înainte, să fii sigur că găsești ceva. Ceea ce-i un lucru bun, înseamnă că se mișcă turismul, nu?

Avantajele pentru care am ales Zâna Văii sunt importante: nu e la drumul țării este deci liniște și pace, poate fi un bun punct de pornire în excursii către celelalte atracții din Apuseni, peșteri și altele. E aproape de două puncte de interes ce se pot vizita relativ simplu chiar și cu copiii mici. Poți ajunge cu mașina (merge și pe jos însă cu cei mici e mai greu) la vârful Curcubăta mare, un punct foarte frumos de belvedere (atenție, să vă luați haine groase cu voi și căciuli chiar dacă e mijloc de august. Și apă de băut. Nu însă și afine, veți găsi cu duiumul pe drum sau în vârf). Sau poți ajunge tot cu mașina sau pe jos, nu-i așa departe, la Cascada Pătrăhăitești, merită vizitată.

De la drumul național până aici sunt vreo câțiva kilometri pe un drum pietruit dar destul de rezonabil. Singura chestie de reproșat drumului: pensiunea e chiar la drum și trec mulți colegi turiști cu ATV-urile și se lasă un prăfălău de-un deget.

Pensiunea are și restaurant, foarte important mai ales dacă ești cu cei mici la drum. Felurile de mâncare sunt decente, am cerut chestii simple de gen ciorbe (la 14-16 lei) piept de pui la grătar cu 18 lei + cartofi pai cu 8 lei pentru cei mici și beri de 7-8 lei pentru cei mari, adică pentru noi ????. Copiii au mâncat cu plăcere apoi s-au dus la locurile de joaca, este unul în interior și unul în exterior, bună inspirație din partea proprietarului, pot cei mici să se joace ba afară ba înăuntru după cum sunt temperaturile și să-i lase pe cei mari și responsabili în pace cu berile lor cu tot.

Dimineața la mic dejun am avut parte de omletă, ochiuri, crenvurști, bacon, dulceață, croasanți (credeți-mă m-am uitat în dicționar pentru plural ????), cafea, ceai, lapte, mă rog, tot ce trebuie. Mai greu a fost cu refill-ul, dar s-a făcut până la urmă.

De altfel punctele mai puțin faine pe care le-am văzut eu la această pensiune, fără să fie majore: de exemplu la toaleta restaurantului nu era săpun, sau mare parte din nemulțumirile celor dinainte sunt cauzate de personal, prea puțin după părerea mea. O domnișoară le făcea la un moment dat pe toate, micul dejun, pregătea mâncărurile, le și aducea la masă lua și plățile, făcea cazările și răspundea turiștilor. Și le făcea bine și mai era și zâmbitoare, ce mai, probabil ea era Zâna Văii, a prins-o patronul și a pus-o la lucru. Dar tot zic că mai merită pus în plin sezon niște ajutoare, măcar practicanți, tineret ce vrea să învețe în alte turismului. Cel puțin noi, băieți de treaba cum am fost am încercat să-i simplificam munca, așa că ne-am servit singuri cu beri din frigider, le-am numărat și plătit a doua zi.

Camera în care am stat a fost mare de tot, un apartament de fapt, cu baie în care puteai organiza lejer un turneu de mini-fotbal cu o cabină de duș însă destul de mică, fără suport de săpun, astfel aveai șanse mari când te aplecai după gelul de duș să dai cu fundul de un perete și să te proiectezi cu capul în celălalt perete, aveai însă alternativă: o cadă mare. Curat, nimic de reproșat, probabil tot Zâna se ocupa și de curățenie ????.

Era și un minifrigider în cameră. Și un TV care mergea bine, foarte util din nou pentru noi ăștia, părinți responsabili, să ne lăsăm seara copiii la desene animate în timp ce noi ne ocupam de inventarul berilor din frigider.

Seri frumoase aici, pe terasă, păcat că nu sunt ceva fotolii mai confortabile sau mese mai zdravene. Seara, farmecul în Apuseni e să stai afară pe terasă, mai ales dacă e senin afara. Adevărul este că voiam sa stăm peste drum de pensiune unde curge un pârâu de munte minunat. Sunt chiar și niște băncuțe și un loc de foc de tabără, mai mare dragul. De la distanță. De aproape: dezastru. Evident, în pârâu eternele pet-uri, pungi, plastice și alte gunoaie, omniprezente în Apuseni.

Iar pe lângă băncuțe un covor gros de semințe de flower, laolaltă cu alte pungi și alte gunoaie aferente. Bineînțeles, nu are asta nimic de-a face cu pensiunea de care vorbim. Eu însă daca aș fi în locul proprietarilor nu m-aș lăsă și aș suna zilnic la Garda de Mediu sau la cine se ocupă cu asta să pună mâna să investigheze cine aruncă în mod sistematic gunoaie în amonte. Dom ‘le, să recunoaștem că dacă vrei nu e imposibil de făcut. Iar pentru cei care au crăpat semințe și le-au aruncat lângă băncuță poate că ar merge cu afiș din ăla, cu amendă + bătaie, nu știu, as pune o cameră, ceva! E de groază, imaginați-vă un turist străin, oare ce imagine își face despre gradul nostru de civilizație până la urmă. Incurabili? Eu zic că nu, dar fiecare trebuie să pună mâna, fie și măcar puțin. Uite, eu am scris articolul asta ????.

Ce ar mai fi de zis despre pensiune: ne-am simțit bine, a fost în regulă, noaptea e liniște, se liniștesc și ATV-iștii. În spate e un șantier, probabil de extindere, am văzut și un ciubăr nefolosit, păcat, ar fi fost o atracție în plus. Și pe Google maps zice ceva de saună, eu însă n-am testat-o, n-am văzut-o, nu știu ce să vă spun, nu era nici prea marketată ca să zic așa.

Prețul a fost de 240 lei pe o cameră dublă și 390 de lei pentru un apartament, prețuri rezonabile în sezon, cu mic dejun inclus.

Una peste alta, vorba antrenorului naționalei cu care am fost la ultimul turneu final de fotbal (cine știe peste câți ani va fi citit acest articol iar adevărul din aceasta propoziție va rămâne încă valabil…) ne-am simțit ok, așa cum și trebuie de altfel într-o vacanță.

---

VIZUALIZĂRI: 1568 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI