Dat pe spate!

TIPĂREȘTE

Pfoa! Veninu' de pe tastatura mea...

... s-a transformat in zambet de copil nevinovat. Lichidu' otravitor care-mi curge prin vene s-a transformat in lapte si miere de la robinetu' zanelor din Padurea Fermecata. Sunt tot numa' fluflu si pufuleti roz, dulci ca zaharul cel mai rafinat de pe planeta romaneasca. Daca faci un pisu pe mine, ii gata ceaiu', asa-s de dulceeeeee!

Motivu':

Secolu' XXI, miezu' lu' Dacia Porolissensis, cu alte cuvinte locurile unde auxiliarii Romei au poposit timp de cateva sute de ani. Adica Zalau! Loc minunat, de o gramada de orase egalat da' pana acum nedescoperit de dulcea persoana a domniei mele. Am mai fost la Zalau da' niciodata sa descopar minunatiile pe care le ascunde orasu'. Si una din minunatii, se numeste "Vila President", locatia fiind pe strada Corneliu Coposu, nr. 136. Mica si simpatica la prima vedere, mare cat ursu' si al naibii de eleganta la a doua vedere, miroase frumos, arata frumos, ti se prezinta frumos, se serveste frumos, se zambeste frumos, se asculta muzica frumos, coniacu' (un Alexandrion amarat in cazu' meu), vine cu buiota dintr-un pahar cu apa calda, doar ca sa demonstreze ca pot si stiu, cafeaua specialitate a casei e o minunatie cu spuma de lapte si chestii yamyam...

Cu alte cuvinte, monstrul cu bube si dinti ascutiti, care se prezinta noaptea la usa pensiunilor ce ma autotintitulez, a devenit o oaie bleaga, ascultand prelucrari dupa Chopin, intr-un restaurant elegant si cu priza langa masa, ca sa am suficient curent ca sa va scriu. Si oh... ce-o sa va scriu...

Printre locatiile de dat pe spate unde am mai fost, Vila President ocupa locu' doi, dupa Casa Cartianu, loc oltenesc ce mi-a ramas la suflet. Da' nu despre Cartieni discutam acum, discutam despre presedintii Zalaului. Oamenilor, daca ar fi sa zic "vreau sa mor intr-un restaurant", m-as gandi la restaurantul Vilei President. Chit ca le-as face necaz la oamenii astia, io as muri fericit. Daca Romica (ospatarul) repeta figura cu buiota la un Alexandrion amarat si reuseste sa-l incalzeasca perfect din nou, il cer de nevasta!

Mancarea?

HA HA! Dragostea trece prin stomac! DA! M-am indragostit de ciorba de perisoare d'aici! Perisoara facuta fix cat trebuie, supa rosie vine cu smantana separat si un ardei murat de-ti rupi distributia in el. O minune lichida, cu perisoare inotand fericite in ea, vesele ca niste pui de gaina piuind de-abia iesiti din ou. S-a evaporat in cateva secunde, in acordurile lu'Clayderman si farfuria goala mi-a disparut din fata fara ca eu sa bag macar de seama. Ospataru' asta e ceva neam cu spiridusii lu' Mos Craciun, stie sa se miste. Acu', astept un felu' 2 greu de facut (un creier cu ceapa unde stiu ca bucataru' va injura de toti cristosii, fiindca daca e congelat, creieru' n-o sa iasa bine daca-l pacaleste cu microundele). Is curios sa vad ce-o sa primesc in farfurie, fiindca nah, monstrul din mine trebuie satisfacut cu ceva.

Camera:

Pana una alta, sa va povestesc despre camere: am cerut dubla, am primit o tripla. Ca orice caucazian de treaba, care umbla mult prin hoteluri, stiu ca tre' sa vin cu sapunu' de acasa fiindca alea de hotel ori nu is, ori is da's de toata coma. Mna, la President s-au gandit sa ma inchida la faza asta. Sunt ZECI de sapunuri mici prin baie, toate perfect aranjate si asteptand sa ma apuc io de mozolit la ele. Prosoapele: "Lacrima Christi". Puteti bifa si uscatorul de par, vana cu hidromasaj FUNCTIONALA si sauna inclusa'n pretul camerei. Minibar binisor garnisit (asta nu e bagat in priza), TV si aer conditionat. Tripla unde stam e in forma de "L", paturile mari, generoase, geamurile orientate spre Bradet (zona de iesire din Zalau spre Cluj). Ca accesoriu mai pot enumera si seifu' da' ala nu e de dat pe spate, poate fi deschis cu orice cartof mai hotarat. Oricum, exista si seif in camere, free of charge. Sincer, oricat am scobit, n-am gasit nimic de macanit, oamenii astia ori stiau ca o sa scriu o recenzie, ori asa e de regula. Daca asa e de regula... nu pot decat sa recomand.

Intr-adevar, pe strada asta am numarat inca 4 hoteluri, unul mai hotarat ca altu' si probabil concurenta dicteaza calitatea. Nu stiu cum e "La Vasile" aflat cu douaj' de metri mai jos... da' nici nu ma intereseaza. Atata timp cat io is doar cu colegu' in restaurantu' asta si E AL MEU pana termin ce am de facut aici cu dintii si deshtele, la Vasile poa' sa se manance cu tacamuri de aur! Eu mi-am gasit targetu' si plec d'aici doar cand ma satur.

Mancarea: felul 2

Porcu' care folosea creieru' ce-mi umple acu' stomacul, guita fericit acu' maxim 2 zile. N-au reusit sa ma trezeasca nici de data asta. Monstrul doarme fericit, cu creier in stomac, cu zambet de copil mic pe bot si aroma de coniac pe langa el. Un creier cu ceapa, perfect facut, ceapa taiata finescu, condimentat exact cat trebuie, un strop de piper, un strop de sare, fara uleiuri scarboase si alte smecherii. Timpu' s-a oprit impreuna cu papilele mele gustative si continua sa curga in alte parti ale lumii. Un moment de reculegere pentru porcu' ce si-a dat creierul pentru recenzia asta. Un moment de reculegere pentru tot ce-a miscat si a ajuns in farfuria mea. Un moment de multumire bucataresei pentru performanta si un moment de zambet pentru mine. Il merit.

Oamenilor, aflati de la mine, odata'n plus: nu sunt platit sa scriu ce vedeti aici. Nu iau nici un leu si de regula public, dupa ce plec din locatie. De data asta, o sa-i dau publish de la fata locului. Fiindca nu pot astepta sa ajung acasa si sa pierd gustul mancarii de aici, nu pot publica postul asta cu alta muzica in urechi si fara sa vad in fata verdeata de la intrarea in parcarea pensiunii. E chestie de bun simt, de admiratie si respect. Turism se face si n alte locuri, i-adevarat. Dar la Vila President se face intr-un mare fel.

Sa zicem ca gestul legionarilor din a XIV a Flavia Felix, cei care-au plecat ultimii de pe meleagurile astea, gestul cu pumnul drept strans peste inima, e imaginea potrivita pentru acest "mare fel'.

Da, e necesar un gest de respect pentru ce-am gasit azi la Vila President.

Publicat si pe www.ghostradio.ro (blog personal)

---

VIZUALIZĂRI: 1527 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI