Pensiunea Retezat – Unde daca nu esti cuminte te mananca balaurii.

TIPĂREȘTE

Pensiunea Retezat se afla intr-unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania, la poarta de intrare in parcul national Retezat, la poalele muntilor cu acelasi nume, intr-un cadru pitoresc, departe de stresul cotidian, de claxoane si praf, in localitatea Campu lui Neag. Accesul se face dinspre Petroşani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN66A, pe traseul Vulcan - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag.

Pensiunea este compusa din 12 camere de 2 locuri, 2 camere de 3 locuri, 1 apartament, piscina, are o pastravarie proprie, un restaurant spatios, terasa, mai dispune de asemena de 2 parcuri de aventura (din pacate la momentul cazarii noastre in acest loc parcurile erau inchise datorita sarbatoririi sfintilor Constantin si Elena, dar am facut o incursiune in incinta acestora si toate atelierele erau in stare buna, sigur mi-as fi lasat copii sa se zbenguie in siguranta, fiind tot timpul supravegheati de personal angajat), loc de joaca pentru copii compus din leagane, balansoare, topogane, o parcare destul de incapatoare aflata chiar la intrarea in curtea pensiunii.

Fiecare camera are grup sanitar propriu.

Preturile sunt cuprinse intre 100 - 120 lei/noapte in functie de camera si 160 lei/noapte pentru cine vrea sa fie “rege” in apartament.

Pe terenul pensiunii sunt mai multe foisoare cu mese si bancute unde se poate servi masa, se poate sta la un “pahar” de vorba sau poti desfasura o partida de rummy, table, carti, etc.

Participand la un eveniment important in familie, eveniment ce avea loc la restaurantul pensiunii, ne-am dorit sa gasim cazare in acest loc. A trebuit sa ne luam gandul de la asta deoarece in acea perioada, pensiunea a fost rezervata de un grup mare de persoane. Dar cum suntem norocosi din fire, cineva a renuntat la camera si ne-a fost oferita noua.

Receptia este mica si dispusa chiar la intrarea in pensiune. Pe partea dreapta a holului este restaurantul iar pe stanga sunt scarile de acces la camerele situate la etajele superioare. Noi nu am servit nimic la restaurant asa ca nu va pot spune mai nimic despre mancare. Insa personalul a fost destul de amabil si cooperant la solicitarile noastre (fiind insarcinati cu cateva treburi organizatorice)

Am primit o camera la ultimul etaj iar accesul spre aceasta se facea putin cam intortocheat. Din holul de la receptie, in stanga am urcat cateva trepte pe o scara din lemn iar in capatul acesteia era o camaruta pe post de uscator de rufe. Langa camaruta era un hol mare, spatios, cu cateva fotolii, mai mult un loc de repaus, de relaxare iar aici se gaseau 4 camere. Am inaintat pe acest hol iar in capatul lui am mai vazut un alt rand de scari semn ca mai aveam de urcat. Am ajuns la etajul al 2-lea unde era si camera noastra.

Camera era spatioasa, aerisita, cu un pat dublu iar in fata acestuia trona o oglinda mare, numai buna de a te admira in ea. Contrar asteptarii noastre camera mai avea un dressing. Si acesta destul de spatios. Baia si ea incapatoare, cu o cabina de dus iar ce lipsea la acel moment era tablia de deasupra chiuvetei. Probabil era la reparat. ;)

In camera nu se fumeaza, nici in alte locuri din pensiune nu am vazut spatii amenajate pentru fumat. Un loc special amenajat pentru fumatori este chiar la intrarea in cladire. Posibil sa mai fie si altele, dar nemaifiind interesat de acest sport, nu am fost curios sa mai caut. Cum noua ne plac sedintele foto, doamna mi-a plecat la miezul noptii sa “lupta” cu balaurul, dorind sa-l lase fara cap. Asta in rochie lunga. Dar cum Ioana D’arc este de mult o amintire, varianta moderna a ei s-a cocotat pe spatele balaurului sa-l muste de ureche si a sfarsit prin a tipa ca nu mai poate cobora. Deh….rochia bat-o vina, se agatase in tepii balaurului;) Tot pe acel loc un urias a dorit sa mi-o rapeasca, fiind nevoit sa ma lupt cu el pana la ultima picatura de energie. Dar atractia finala a fost carul cu boi…... veti vedea in poza de ce.

Pot spune ca aceasta pensiune este un loc de relaxare si ofera turistilor momente de neuitat.

Recomand aceasta pensiune, aceasta oaza de liniste, mai ales ca rudele ne-au “soptit” ca s-au intalnit de multe ori cu Busu si familia lui, fiind unii dintre musafiri care se intorc in fiecare vara in acest loc.

---

VIZUALIZĂRI: 2967 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI