O oaza de liniste intr-un loc mirific

TIPĂREȘTE

Duminica dimineata ne-am hotarat, eu si prietena mea, sa plecam intr-o mica vacanta undeva la munte, fara a avea in minte o locatie anume. Astfel, dupa cateva pregatiri, plus costumele de baie - in cazul in care am fi gasit o apa- sa ne racorim, ne-am pus pe drum. Am mers pe DN 1 pana la Campina, unde am intrat pe Valea Doftanei indreptandu-ne spre barajul Paltinu, dupa care am intrat in Secaria, coborand in Comarnic, Predeal, Paraul Rece si ne-am oprit in Bran deoarece se inserase. Mai fusesem cu ceva timp in urma si ne placuse la pensiunea "Norocul Drumetului", asa ca ne-am decis sa ne incercam daca mai sunt camere libere. Spre norocul nostru, doamna Rodica ne-a confirmat disponibilitatea unei camere pentru 2 nopti.

Pensiunea este la apx 9 min de mers pe jos de la Castelul Bran, pe o strada paralela cu drumul national, pe strada Alunis nr. 22, langa o livada de pomi.

In primul rand vreau sa marturisesc ca ne-am simtit foarte bine primiti, precum intr-o familie de catre d-l Puiu si doamna Rodica.

Camera a fost spatioasa, curata, baie proprie, tv led, balcon cu vedere spre Castelul Bran.

Am luat masa de seara afara pe terasa, cu toate ca exista si un salon interior unde se putea manca, dar am preferat sa simtim mirosul de iarba proaspat cosita si sa stam in racoarea oferita de munte si de pomii de langa pensiune.

A doua zi am plecat spre Brasov la un strand renumit, iar seara ne-am intors in Bran unde am fost serviti de gazde cu un pahar de palinca ca sa avem un somn linistit. Urmatoarea zi dimineata, cu bateriile reincarcate, ne-am facut bagajele si spre pranz am plecat spre Bucuresti pentru o noua saptamana de munca.

---

VIZUALIZĂRI: 1393 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI