Pensiunea Franc, o pensiune cu „ștaif”!

TIPĂREȘTE

În vacanțele noastre de până acum n-am mai călătorit cu autocarul și, pentru că vroiam să văd și partea de N-V a țării, anume Maramureșul, am ales să mergem în această minivacanță, pentru un sejur de patru nopți, cu acest mijloc de transport. Mărturisesc că și curiozitatea de-a merge așa, țintuită în scaun pentru multe ore m-a decis să aleg astfel, dar –mai ales - dorința de-a vedea mânăstirile maramureșene din lemn, ce fac parte din patrimoniul UNESCO.

Am plecat din București la ora 6,5o și am ajuns la destinație, - în satul Dănești, ce aparține de comuna Șișești, orașul Baia Mare - seara, abia la ora 20,3o, unde am fost așteptați, la restaurantul hotelului „Secret Garden”, cu cina. Am făcut un drum lung, cu vreo cinci opriri pe traseu, într-un spațiu cu distanța dintre scaune îngust, incomod. Ca dotări, autocarul nu avea altceva decât aer condiționat și un acces, de slabă calitate, la internet.

După cină așteptam nerăbdători să ne cazăm la Hotelul „Secret Garden” de 4****, unde credeam că vom dormi cele patru nopți, conform contractului încheiat cu agenția, însă… …... surpriză! Am fost invitați să mergem peste drum de hotel, la Pensiunea Franc. N-am comentat, eram obosiți și abia așteptam să facem un duș și să ne băgăm în scutece. Pentru micul dejun și cină, am mers de fiecare dată la restaurantul hotelului mai sus amintit. Abia după ce-am mai vorbit cu turiștii, colegi de autocar și de mese - mic dejun și cină - am aflat de diferențele de dotări între pensiunea „Franc”, de 3*** și hotel, însă, asta-i altă poveste, pe care n-am s-o dezvolt acum, urmează să ne reglăm singuri „conturile” cu agenția.

„Pensiunea Franc”se află în satul Dănești, ce aparține de comuna Șișești, jud. Maramureș, la o distanță, 17 Km de orașul Baia Mare, și de 7 Km de Cavnic. Este peste drum de Hotelul „Secret Garden”, mai cunoscut în zonă, pe strada Băilor, la nr 45.

Este o clădire foarte cochetă, are nouă camere spre închiriere, dispuse pe trei nivele, câte patru pe două nivele și una la mansardă. La parterul clădirii se află bucătăria, sala de mese și toaletele aferente. Pensiunea este construită pe cote de teren diferite, cu pantă crescătoare dinspre stradă spre spatele casei, astfel că bucătăria de la fațada casei este la o cotă mai joasă față de intrarea la camerele de închiriat. Bucătăria și sala de mese ale pensiunii sunt dotate cu tot ce este necesar pentru prepararea mâncării, atât a micului dejun sau cinei, cât și a prânzului. Pe lângă aragaz, frigider, mașină de spălat vase, filtru de cafea, cuptor cu microunde, mai are și oale sau tigăi, tacâmuri, pahare cești, etc. Tot aici, într-un dulap se mai află și un uscător de păr. Atât mobilierul și ustensilele bucătăriei cât și al sălii de mese sunt noi, de bună calitate. La fel și toaletele, sunt și ele dotate cu vase sanitare noi și au consumabile de calitate.

Turiștii care am fost dirijați spre această pensiune, am fost cazați în camerele de la parterul vilei văzută din spate, ele având ferestrele spre peluza bine îngrijită, care nu se vede de la stradă. Trebuie să spun că doar camerele din fața casei au balcoane, cele din spate nu. Accesul spre camerele de la parter, nivelul unu și mansardă se face pe o scară alipită peretelui din spatele casei.

Urcând cele câteva trepte betonate din lateralul casei spre spatele pensiunii, acolo pe unde se intră la camere, am observat în dreapta noastră un loc special amenajat pentru pregătirea unui grătar, cu toate ustensilele necesare, inclusiv cu acoperiș, în caz de ploaie.

Camera noastră nu a avut balcon, lucru care nu ne-a deranjat, noi nefiind fumători. Patul dublu, cu saltele de bună calitate și lenjerie albă, impecabilă, ne-a oferit un somn odihnitor. Fiecare am avut câte o noptieră și, deasupra ei, montată pe perete, câte o veioză, atât de necesară mie, care nu pot adormi decât după ce citesc câteva pagini (este „somniferul” meu, „eco”). Baia, destul de încăpătoare și ea, are cabină de duș cu perdeluță și, datorită bordurii ce o separă de restul pardoselii, nu lasă apa să se împrăștie pe jos. La ieșirea de sub duș, în fața cabinei este un covoraș. Lavoarul și cabina de duș au baterii moderne, din inox de bună calitate. În baie mai este un calorifer tip „port prosop” și – bine înțeles - vasul de W. C., și ele la fel de noi, ca și restul dotărilor din întreaga pensiune. Prosoapele sunt de un alb imaculat, iar consumabilele din baie sunt de bună calitate. În cameră mai este un dulap pentru haine, cu umerașe (la noi au fost doar trei – cam puține -, după părerea mea, care nu sunt obișnuită să pun haină peste haină pe umerașe). Televizorul tip LCD, cu o diagonală suficient de mare, este montat pe zidul exterior, într-un colț al încăperii, deasupra mesei, în așa fel încât să poți urmări imaginile din poziția întins în pat. Lângă dulapul de haine este un mic pantofar, iar lângă masă sunt două scaune. Pe parchetul nou, în mijlocul camerei și în lateralul patului, pe fiecare parte a lui, este câte un covor de tip „persan”. Fereastra are, pe unul din canate, plasă de țânțari și, în fața perdelei albe, are o draperie care împiedică pătrunderea luminii de afară dimineața, când somnul este, parcă, mai dulce. Tot în cameră mai este montată pe un perete, o oglindă. Mie mi-ar fi plăcut să fie ceva mai înaltă, să pot privi imaginea mea întreagă. Internetul a funcționat, dar cu un semnal care putea să fie ceva mai bun.

În spatele pensiunii este o curte mare, de tip grădină, mobilată, și ea, cu tot ce-și dorește un om să se simtă bine. Are un loc de odihnă construit din lemn și cu acoperiș, unde sunt montate o masă și bănci de lemn. Aici poți să mănânci sau să te odihnești ferit de razele soarelui. Pe aleile pietruite și bine delimitate ale peluzei poți să ajungi la un leagăn executat, și el, tot din lemn. În spatele acestora se află o livadă cu pomi fructiferi. Toată curtea este foarte îngrijită, se vede mâna de gospodar în orice parte ai privi. Impresia de ansamblu asupra acestei pensiuni este că aici te poți relaxa, că este o oază de liniște și de frumusețe!

Domnul și Doamna Frâncu, proprietarii pensiunii sunt oameni tineri, frumoși și foarte primitori. Ne-au oferit cireșe și zmeură din recolta proprie, iar despre renumita maramureșenilor „horincă”, n-am decât să vă spun că ea a stat pe masa de la bucătărie toate cele patru zile cât am fost găzduiți la Domniile lor.

Dacă veți merge prin acele părți, vă recomand cu căldură să mergeți la „Pensiunea Franc”, de 3***, un loc pe care-l veți iubi și pe care nu-l veți uita!

---

VIZUALIZĂRI: 1957 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI