Avanpremieră pentru o Zi Specială

TIPĂREȘTE

Da, am scris cele două cuvinte de mai sus cu majuscule, chiar dacă nu sunt substantive proprii, pentru că aşa am considerat eu. De ce am făcut acest lucru? Este o zi specială, este 8 martie, ziua florilor din viaţa noastră, a celor fără de care existenţa noastră, a bărbaţilor, nu ar avea niciun sens, a celor care fie că ne sunt mame, soţii, fiice sau surori, ne oferă toată dragostea lor, ne sprijină în tot ceea ce facem, sunt alături de noi şi la bine şi la greu. Aşa că nu pot spune decât atât: să fiţi iubite, să fiţi fericite alături de cei dragi, şi să interpretaţi cu brio pe mai departe acest rol în viaţa noastră, un rol mai mult decât vital. La mulţi ani!

Ieri, pe la 10.00, citeam un articol pe AFA, iar consoarta mea trebăluia prin casă. Mi s-a părut mie că e un pic tristă, întrebând-o ce are. Nu era cine ştie ce, cu câteva zile în urmă discutase cu colegele ca de 8 martie să iasă toate la un restaurant, lucru care nu s-a concretizat, multe dintre ele pretextând diverse probleme. Până la urmă poate chiar aşa este, viaţa din zilele noastre are un ritm trepidant, trebuie să ţii pasul cu acesta, problemele apar la tot pasul. Fie şi pentru o noapte, mai aveam o variantă, să plecăm undeva la munte. Caut repede ceva mai aproape de casă, şi-mi sare-n ochi pensiunea Floare de Colţ din Dragoslavele, jud. Argeş. Sun proprietarul, îi spun că vreau două camere pentru o noapte şi incheiem afacerea. Mai rămânea totuşi de rezolvat ceva: juniorul meu termina orele de curs la 14.00. Cum să facem? Păi d-aia s-au inventat sms-urile, ca să le dai. În acest mod a venit şi odrasla mai repede acasă, cu o oră mai devreme, chiul mai pe româneşte. Neah, chiar credeaţi asta? L-am învoit la doamna diriginte, că sunt om serios, cu frica lui Dumnezeu. La 13.30 plecat-am de-acasă, iar la 16.30 intram în Dragoslavele, dinspre Câmpulung Muscel. După ce am traversat podul peste râul Dâmboviţa, la circa 200 m. am virat la dreapta pe un drum asfaltat, am mai mers cam 1500-1600 m, şi am intrat în curtea pensiunii, situată pe partea dreaptă, cu pancartă destul de vizibilă la intrare.

Două pisicuţe frumoase foc ne-au întâmpinat în parcarea destul de spaţioasă, parcă spunându-ne ,,Bine aţi venit''! Proprietarii nu erau la pensiune, ne-a primit o doamnă înaltă, foarte înaltă, eu păream pitic pe lângă aceasta, dar sociabilă şi primitoare. După ce am luat repede în primire camerele, am ieşit în faţa pensiunii, la aer curat, de munte, şi ,,să ne tragem în poze''.

Pensiunea are 11 camere duble, din care 6 sunt la etajul 1 şi 5 la etajul 2. Câteva dintre acestea au şi o canapea extensibilă, pentru familiile cu copii. De menţionat că nicio cameră nu seamănă cu alta, toate au dimensiuni diferite. La parter se află sala de mese, cu 40 de locuri, iar la intrarea în pensiune, este un spaţiu de relaxare, cu măsuţe şi fotolii. La exterior, în stânga, turiştii pot savura o bere rece la terasă, iar în partea dreaptă sunt două leagăne, precum şi mese şi băncuţe din lemn.

Noi am stat în două camere de la etajul 1, a juniorului, nr. 6, fiind mai mică, aşa ca pentru el, dar a noastră, cea de la nr. 1 era imensă, cu hol la intrare. Baia era mai mult decât spaţioasă, fiind un aliat de nădejde pentru mine în cazul că Ninoaşca mea se supăra şi mă izgonea din cameră, în baie este loc de dormit pentru două persoane, nu pentru una. Semnalul wireless e mai mult decât mulţumitor, accesul putându-se face fără parolă.

Ce se mai poate spune despre dotările pensiunii? Pentru timp nefavorabil aveţi la dispoziţie jocuri de societate, iar vara gazdele montează o masă de ping-pong pentru amatori.

După ce am stat la aer curat, făcut poze, mângâiat micuţele feline din dotarea pensiunii, am intrat în sala de mese, foamea îşi cerea drepturile. Am avut la dispoziţie un meniu destul de bogat, din care am ales să mâncăm câte o ciorbă de văcuţă, o tochitură dragosloveană şi ca desert am ales papanaşi cu dulceaţă de afine, delicioşi! Vinul casei, alb, foarte bun, a fost un aliat de nădejde al preparatelor savurate. Pe scurt, o seară petrecută într-un mod agreabil, atât eu cât şi fiul meu încercând să o facem pe partea feminină din viaţa noastră să se simtă cât mai bine, aşa cum era şi normal, ea fiind în centrul atenţiei.

Am stat doar o zi, normal că n-am avut timp de plimbări, dar cei care se vor caza la pensiune nu vor duce lipsa obiectivelor turistice. Drumeţiile în masivele montane din apropiere, Mausoleul de la Mateiaş, Mănăstirea Nămăieşti sunt doar câteva dintre locurile unde turiştii îşi pot petrece timpul liber.

Timpul petrecut la pensiunea Floare de Colţ a fost scurt, dar nouă ne-a plăcut, ne-am simţit bine aici, gazdelor nu avem ce să le reproşăm, ca atare recomand această locaţie, un loc unde vă puteţi odihni şi relaxa fără probleme.

Vacanţe frumoase vă doresc!

---

VIZUALIZĂRI: 1676 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI