Pensiunea OFF-ROAD

TIPĂREȘTE

-Nu îmi face nici o plăcere atunci când trebuie să critic activitatea cuiva care a investit bani şi muncă într-o afacere din turism. Stiu din propria experienţă cât este de greu să faci să supravieţuiască o astfel de afacere şi câte dificultăţi practice trebuie depăşite pentru a reuşi să plăteşti salariile, furnizorii şi datoriile la bănci.

-Cu toate acestea, când este vorba de dezinformarea potenţialilor clienţi (fie şi prin omisiune) şi există şansa de a strica concediul cuiva, mi se pare obligatorie transmiterii informaţiei despre cele observate.

-In acest caz este vorba despre pensiunea „Belvedere” Cinciş-Cerna (3 margarete): belvederecincis.ro

-GPS: 45° 41.5956 N/ 022° 52.3125 E

-Pensiunea se pare că a fost inaugurată în vara anului trecut, dar cred că în această vară este primul sezon în care funcţionează la întreaga capacitate.

-Cu circa 11 ani în urmă ajunsesem pe malul lacului Cinciş (10 km sud de Hunedoara) şi am fost încântaţi de peisaj. Pentru că traseul nostru actual includea castelul Huniazilor, am decis ca o noapte să rămânem în acea zonă liniştită, care te face să uiţi prin peisaj de aspectul dezolant al oraşului Hunedoara. Nu degeaba s-a turnat acolo “Ghost rider 2” cu Nicolas Cage. Probabil că investiţia în decoruri pentru exterior a fost minimă, având în vedere câte ruine moderne sunt la tot pasul (dar asta este o altă poveste).

-Preţurile de cazare la “Belvedere” sunt cele mai mari pe care le-am întâlnit în ultimii 4 ani la o pensiune din România, fie ea de 3 sau 4 margarete, respectiv 180-200 ron pt. luna August (2013) cu mic dejun inclus;

-Mai mult decât atât a fost singura pensiune din România unde a trebuit să achit un avans de 30% din costul total al cazarii, virând banii în contul firmei şi trimiţând prin email copie după ordinul de plată. Cu 30 de zile înaintea plecării în concediu am discutat atât prin email cât şi telefonic detaliile cazării şi nu mi s-a cerut nici un avans. Cu două săptămâni înainte de plecare am revenit cu un telefon pentru a reconfirma rezervarea şi atunci mi s-a spus că trebuie să achit avansul de 30%. M-am conformat gândindu-mă că probabil datorită preţurilor mari de cazare practicate, clienţii renunţă la rezervarea de la pensiunea “Belvedere” în momentul în care găsesc cazare mai ieftină în aceaşi zonă. Aveam să constat peste câteva zile că motivul principal care determină turiştii să renunţe la această locaţie este de fapt altul.

-Pe 7 august 2013, în jurul orei 20.00 am oprit pe drumul care înconjoară lacul de acumulare Cinciş, în locul în care GPS-ul îmi arăta că ar trebui să fie pensiunea “Belvedere”. In locul respectiv erau într-adevăr două pancarde mari care pomeneau despre respectiva pensiune şi de faptul că a fost construită cu fonduri europene. Lângă panourile de afişaj era parcată o Dacia Logan cu număr de Argeş. Se vedea un drum de pământ cu ţărâna de o palmă care cobora abrupt spre malul lacului (vezi poze). Nici urmă de pensiune.

-Pentru că drumul avea panta atât de mare nu ne-am aventurat să coborâm cu maşinile pentru a căuta pensiunea. I-am trimis pe jos pe cei mai tineri şi după vreo 5 minute ne-au sunat că pensiunea se află la vreo 200 m mai jos în vale. Cu frâna călcată tot timpul am coborât încet, încet pe drum, până la o terasă de pământ aflată la vreo 15m deasupra pensiunii. Iniţial am vrut să rămânem acolo pentru că mai departe panta devenea şi mai abruptă până în mini curtea pensiunii. Pe urmă ne-am gândit că nu avem cum să cărăm bagajele în braţe pe o pantă atât de abruptă şi mai ales că va fi foarte greu a doua zi să le urcăm la +35 C înapoi la maşină. Ca urmare ne-am luat inima în dinţi, am pornit din nou maşinile şi cu frâna călcată până aproape la blocarea roţilor le-am lăsat să alunece încet-încet până în curtea betonată.

-Pensiunea fiind nouă este OK din punct de vedere al construcţiei, amenajării piscinei, priveliştei de pe terasa restaurantului sau din balconul camerei. Pe scurt amplasamentul pensiunii este deosebit, condiţiile ar fi acceptabile (dar în nici un caz pentru 180-200 lei/ noapte). Asta având în vedere că la două din cele patru camere închiriate sifonul de pardoseală din baie era înfundat şi ca urmare în baie era în permanenţă un miros de canalizare deranjant de pregnant.

-Preţurile la mâncare şi băutură sunt măricele, dar este de înţeles având în vedere greutatea cu care se face aprovizionarea şi faptul că nici un distribuitor nu vine să livreze ceva direct la pensiune.

-Dacă ai un 4x4, atunci drumul respectiv nu va face altceva decât să testeze în mod efectiv capacităţile off-road ale autoturismului şi justifice în faţa soţiei investiţia pe care ai făcut-o într-o astfel de maşină. Dacă ai o maşină de oraş normală, cu 80-120 CP, atunci probabil jumătate de noapte vei visa cum vei ambala tu motorul la maxim în treapta I cu pedala de acceleraţie călcată până la podea, rugându-te ca nu cumva motorul să-ţi moară la jumătatea pantei şi maşina să o ia cu spatele la vale.

-Si iată că a venit şi a doua şi când trebuia să plecăm. Am luat micul dejun (că doar era inclus în preţul camerei “mirositoare”), am făcut o baie în piscină, am cărat bagajele la maşini, tot încercând să amânăm momentul adevărului.

-Am avut într-un fel noroc pentru că şoferul celei de a doua maşini a grupului a avut camera pe latura din spate a hotelului, cu balconul orientat exact spre panta ce trebuia urcată. Astfel, de pe la 06.30 a putut mai întâi auzi şi apoi vedea (după ce s-a dat jos din pat sculat fiind de zgomot) modul în care s-au chinuit alte vreo 3 maşini să urce panta, încurajate fiind şi de câinii pensiuniii care lătrau şi alergau în faţa maşinilor ambalata la maxim.

-Având deja această experienţă vizuală am stabilit tactica de pornire lansată din gardul de beton al pensiunii, cu turaţia ajunsă la 4000 trm în 3 metri şi curba la 90 grade pentru intrarea pe pantă luată pe o trasă cât mai largă pentru a nu pierde prea mult din viteză. Apoi “Doamne ajută” ca roţile să găsească o minimă aderenţă pentru a putea urca până în vârful pantei fără ca motorul să se oprească. Am uitat să vă spun că în prealabil am decuplat ESP-ul şi că în maşină a urcat numai şoferul, restul pasagerilor urcând panta pe jos după ce maşina a ajuns cu bine în drumul principal.

-După cum ştiţi, pozele nu prea pot imortaliza înclinarea unei pante, dacă imagiena nu este din laterală şi de aceea am postat şi un filmuleţ cu modul în care am reuşit să învingem panta cu una dintre maşini (după ce maşina dispare din cadru mai urmează cam 1/3 din pantă. dl.dropboxusercontent.com ... s%20offroad.avi.

CONCLUZIE: Când ceri 180-200 lei pe o cameră/noapte mi se pare necinstit să nu avertizezi turiştii că drumul de acces la pensiune este neamenajat şi “ceva mai dificil”.

---

VIZUALIZĂRI: 1899 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI