OK pentru o noapte

TIPĂREȘTE

Am ales Duraul pentru iesirea noastra din acest weekend, ori, mai corect spus, el ne-a ales pe noi... Fiica noastra urmand sa petreaca o saptamana in statiune in cadrul unei tabere MMB si neavand transportul asigurat am hotarat sa o ducem noi cu masina. Am impacat astfel si capra si varza, adica am facut o mica excursie toti patru si am rezolvat-o si pe ea cu transportul dus :)

Odata luata hotararea asta am cautat in graba o solutie de cazare in zona. Trebuie sa recunosc ca nu am cautat confort si pozitionare centrala, ci doar o camera in care sa avem loc toti patru, o singura noapte si cat mai convenabil ca pret. Dupa cateva incercari (telefonice) nereusite la alte pensiuni am ajuns la pensiunea Alerox unde am gasit 2 camere care ar fi indeplinit conditiile noastre: o camera cu pat dublu plus o canapea extensibila si o alta cu doua paturi duble. Am sunat sa aflu detalii si mi s-a spus ca ambele camere mentionate anterior se afla la etaj si sunt deservite de o baie de serviciu comuna, baia cu dus, bucataria si locul de luat masa aflandu-se la parter. Am avut o tentativa de a rezerva ambele camere; m-am gandit ca ar fi o ocazie buna sa ii scot si pe ai mei (parinti) din casa si ar fi dragut sa avem etajul pensiunii numai pentru noi. Din fericire ei au refuzat invitatia, avand alte planuri pentru weekend. Zic "din fericire" pentru ca imaginea idilica cu etajul numai pentru noi era doar in mintea mea, realitatea de la fata locului fiind alta. Camerele respective se afla intr-adevar la etajul unu, la stanga si la dreapta baii comune, dar pentru a ajunge intr-una dintre ele mai e de traversat o incapere cu rol de trecere spre o "aripa" cu camere matrimoniale cu baie proprie. Deci nu e asa intim cum credeam eu initial, practic printre cele doua camere circula toata lumea cazata la etajul unu. Repet "printre" si nu prin, sa nu se inteleaga gresit. Si nu ar fi nimic in neregula cu asta pana la urma daca izolatia fonica a camerelor ar fi buna, dar nu este. Si daca ar fi chei la usile de la camere si de la baie. Dar nu sunt. Vorbesc de camerele cu 4 locuri, n-am vazut cum se prezinta cele din "aripa" cu duble matrimoniale.

Dar sa revin la inceputuri... am rezervat deci prin telefon o camera, cea cu 2 paturi duble duminica trecuta. Vineri seara, doamna de la pensiune m-a sunat sa vada daca suntem in continuare hotarati sa venim. Am spus "da" si am plecat spre Durau sambata dimineata. Am facut 3 ore de la Iasi prin Targu Neamt, Vanatori Neamt, Pipirig. Drumul a fost bun, peticit pe anumite portiuni, denivelat pe altele (in pasul Petru Voda mai ales), dar per ansamblu OK. Dupa trecerea podului de la Poiana Largului (Piatra Teiului) am urmat indicatorul de Borsec. In Bistricioara se face stanga spre satul Ceahlau si dupa traversarea acestui sat se face iar stanga spre Durau. Relatez din amintiri, dar trebuie mentionat ca nu eu am fost soferul, asa ca nu va luati dupa mine ci dupa harta :)

Odata ajunsi in poarta manastirii Durau se poate merge inainte urmand a face stanga pe aleea dintre hotelurile Bistrita si Durau, sau se face stanga imediat, inainte de hotelul Pelerinul si dreapta apoi, urmand strada ce trece prin spatele hotelului Bradul. In ambele cazuri se ajunge in acelasi punct si anume la baza unui deal in varful caruia se zaresc vreo 3 case cu etaj. In dreptul acestor case drumul se desparte in doua si trebuie cotit la dreapta pe strada Releu. Se mai urca putin si dupa vila Albastrica (usor de recunoscut caci are acoperis albastru, cred ca singurul de culoarea asta din zona) se face stanga si se urca in continuare cateva zeci de metri pana la pensiunea Alerox. Distantele nu sunt mari, dar drumul e neasfaltat si in panta mare la final, chestie care masinii noastre nu i-a prea placut si cred ca nici soferului. :) Zona e in constructie inca, plina de cladiri neterminate si gramezile aferente de pietris si nisip, etc. Pensiunea Alerox (inca) nu are o firma, asa ca daca nu ar fi iesit gazda in drum nu am fi stiut care e si unde sa oprim. Am parcat intr-o rana, in panta (perpendicular pe ea), chiar in fata casei. Altii care au venit dupa noi, mai curajosi, au parcat mai sus, in lateral, tot in panta, dar in lungul ei. Nu exista parcare propriuzisa si nici macar gard care sa delimiteze proprietatea, e un tapsan cu iarba si pietris, caci se construieste si alaturi. Legat de aceste constructii, nu ne-a deranjat zgomotul, caci weekend fiind nu lucra nimeni la ele. Nu stiu insa cum o fi in timpul saptamanii. Nici privelistea oarecum dezolanta a cladirilor neterminate nu ne-a deranjat pentru ca fereastra noastra dadea spre o viluta cocheta si peisajul frumos din vecinatatea ei.

Intrarea in pensiune (pentru turisti) e in lateral, printr-un fel de living cu loc de luat masa si semineu in prim plan, plus baie si bucatarie in planul secund. Noi am folosit doar frigiderul din bucatarie asa ca nu pot da detalii cu privire la plita si ustensilele de gatit. Presupun ca erau de toate. Farfurii si tacamuri sigur erau, am cerut si noi la un moment dat, cand am luat masa de seara in foisorul din curte. Din acest living urca o scara de lemn catre etaj si la capatul ei se afla o baie mica, de serviciu, cu vas de toaleta si chiuveta. Acoperisul baii este in panta foarte accentuata si va pot spune ca la inaltimea noastra de 1.75 -1.80 m a fost destul de incomod de folosit toaleta. Fata cea mica (1.40 m) a tinut insa sa ne asigure ca ea nu a avut nici o problema in directia asta! :) In baie am gasit sapun (solid), 2 prosoape si hartie igienica (aceasta din urma nu era la inceput, a aparut insa dupa ce am fost in targ si ne-am cumparat si noi). Asa cum am mai mentionat odata, baia nu are cheie, lucru destul de neplacut avand in vedere ca e o baie comuna. Baia de jos nu am apucat sa o folosim, am fost pana acolo in doua randuri, dar era ocupata.

Camera a fost OK, paturile incapatoare (unul mai lat, probabil 1.6 m, celalalt un pic mai ingust, probabil 1.4 m, nu le-am masurat). Peste saltele erau intinse paturile si plapumele pentru sezonul rece si abia apoi lenjeria. M-am intrebat de ce si cred ca am gasit si raspunsul: in camera nu se afla nici un dulap, deci nici un loc de depozitare, doar un cuier langa usa. Ca dotari ar mai fi de mentionat o etajera cu TV (functional) si doua fotolii, o masa de cafea si o noptiera. Geamul e micut si nu exista balcon. Camera e incapatoate, simpla si curata, n-am vazut igrasie, ganganii sau panze de paianjen, lenjeria mirosea a curat si a proaspat. Atat peretii cat si tavanul incaperilor de la etaj sunt placate cu scandura de brad, totul e din lemn si nu e izolat fonic, asa ca se aude orice miscare, nu mai zic de vorbe si pasi, de usa de la baie, de trasul apei si de alte zgomote care se mai genereaza pe-acolo... Sunt sigura ca asa cum noi auzeam din camera ceea ce se petrecea pe hol, in baie si in livingul de jos, la fel auzeau si ei ce se petrecea la noi, respectiv discutiile (in surdina) si televizorul, cand pe stiri, cand pe desene animate, chit ca sonorul l-am dat la mic... Seara a mai fost cum a mai fost, ca am venit tarziu si obositi in camera asa ca am adormit repede, dar noaptea m-am trezit de cateva ori de la lumina de pe hol (usa camerei e cu geam la partea de sus) si zgomotele de la baie, iar dimineata zgomotul a devenit foarte deranjant. Afara ploua asa ca mai multe familii s-au adunat in living pentru a lua masa si am avut parte de un concert pe mai multe voci, hohote de ras, tropait pe scari si zanganit de tacamuri ca si cum ar fi fost cu totii in camera noastra... Ne-am ambalat asadar rapid si am iesit afara imediat ce a stat putin ploaia. Initial am vrut sa lasam masina (cu bagajele in ea) in fata pensiunii si sa plecam prin targ, apoi am zis ca nu are rost, ne-am luat tot calabalacul si am plecat definitiv (de la cazare, caci in Durau am mai stat pana pe la ora doua).

Cu gazda ne-am vazut la venire, cand asa cum am mai spus a iesit in drum sa ne astepte si la plecare, cand am batut eu la usa apartamentului ei (aflat la parterul casei, intrarea din fata) sa ii dau banii.

Ca si concluzii finale: pentru o noapte a fost OK, dar n-as fi putut sta o saptamana intreaga de exemplu. Poze cu camera am, dar sunt pe telefonul fetei, care a ramas la Durau. :) Pun doar cateva poze facute de al meu sot, cu pensiunea si zona de acces.

Am uitat sa spun, dar voi spune, desi nu are legatura cu cazarea in sine :)) Nu departe de pensiune, in drum spre centru, daca esti atent si iti arunci ochii peste gardul viu de balarii care margineste drumul, se vede o pajiste plina de floricele si la capatul ei o padurice. Eu una n-as fi observat-o si as fi urmat cuminte drumul normal, dar fetele si dupa ele si sotul, au trecut "granita" si au intrat pe pajiste. Repet, nu era gard, doar niste balarii inalte. Nu stiu daca era proprietate privata sau nu, n-am vazut nici un indiciu in acest sens. Oricum, bucatica asta de teren a facut deliciul serii noastre de sambata. In timp ce copiii au explorat-o pas cu pas si au alergat-o in sus si-n jos de zeci de ori, eu si sotul ne-am intins pe iarba si am privit cerul cu fuioarele lui de nori minute in sir, lucru care nu s-a mai intamplat de ani buni. Aerul tare, cu miros de brad ce venea dinspre padure si parfumul ierbii ne-au intors in timp, in vremurile cand umblam vara intreaga cu prietenii hai-hui cu rucsacul in spinare pe carari de munte, ne spalam la parau si dormeam in corturile pe care le caram in spate... Ne-au trezit insa din reverie tantarii si ne-au alungat...

Obs 1: nota pentru bucatarie si conditii de servit masa se refera la foisorul din curte unde am mancat (din traista) sambata seara, un loc foarte placut.

Obs 2: Raspunsul "da" la intrebarea "Ati recomanda aceasta destinatie unui prieten/cunoscut? " este valabil, dar cu conditia ca prietenul sa ia cunostinta de tot ce-am povestit mai sus si sa hotarasca in cunostinta de cauza :)

Link pe wikimapia catre locatia pensiunii, sper sa se vada: wikimapia.org/#lang=ro&la ... 927828&z=19&m=b

---

VIZUALIZĂRI: 2223 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI