Pensiunea La Dolce Vita – faţă-n faţă cu stâncile muntelui Domogled

TIPĂREȘTE

Da, asa e, la pensiunea La Dolce Vita esti fata in fata cu stancile mirifice ale muntilor Domogled. Frumusetea peisajul incanta, indeamna fie la reflectii si relax total, fie la actiune, fiind un imbold pentru cei antrenati si pasionati de parcurgerea traseelor montane. Candva, faceam parte din categoria celor curajosi si dornici de adrenalina, acum, marturisesc, de la un sejur astept in primul rand…destindere.

Relaxare am cautat in sejurul nostru petrecut la Baile Herculane si relaxare am gasit cazati fiind la aceasta pensiune.

Inainte de a pleca la drum, am cautat informatii despre statiune si spatiile de cazare pe AFA, vreau sa le multumesc utilizatorilor @Lumis66 si @ gioko, care mi-au dat sugestii.

Pensiunea La Dolce Vita am ales-o, in primul rand datorita amplasamentului. Am constatat ulterior, vizitand la pas si cu masina statiunea, ca pentru noi a fost cea mai buna alegere.

Dar sa incep, asa cum se cade, cu inceputul.

Localizare

Pensiunea este localizata oarecum la marginea statiunii, langa stadion, in partea opusa centrului istoric superb, si la ceva distanta de centrul nou. Venind dinspre centru, pe malul raului Cerna, la un moment dat se iveste un pod pe partea stanga, pe care l-am trecut si imediat pe partea dreapta, oarecum pe lateral, destul de greu observabil din cauza unei cladiri aflate in constructie este bannerul care semnalizeaza pensiunea. Nu este situata la drum, ci mai retras. In apropiere sunt magazine diverse si un bancomat, daca ramaneti cumva in pana de lichiditati.

Prezentare

Pensiunea este relativ noua, construita cu fonduri europene – dupa cum aveam sa aflam ulterior. Dupa ce am parcat masina, am coborat in aerul aproape irespirabil al codului rosu de canicula, am patruns pe o usa din termopan cu sticla destul de patata intr-un hol lung, acoperit cu gresie, strajuit de ghivece cu flori. In partea stanga, o echipa de constructori lucra de zor, dar “ santierul”nu afecta aspectul locatiei fiind protejat printr-un alt perete de sticla. Aici, dupa cum am gasit chiar acum pe internet s-a dat deja in folosinta primul centru balneo-spa din Baile Herculane. Marturisesc ca am facut impreuna cu proprietara turul centrului, dotat la standarde europene cu tot felul de aparate si aparaturi si m-ar tenta un sejur aici, dar, fara copii. Neaparat. Pt. detalii click aici: http://www.spaherculane.ro/. In fata pensiunii este parcarea incapatoare pentru posibilitatea de cazare a locatiei.

Din holul de la intrare in incinta se ajunge intr-o curte mare. Aici este piscina destul de incapatoare 8x10 metri, cu apa foarte curata, incalzita cu panouri solare. Uneori proprietarii pornesc tasnitoarea laterala pentru hidromasaj. Ambii mei copilasi au intrat fara probleme in piscina, apa fiind ideala pentru scaldat. Tot aici este un jacuzzi cu 4 locuri – ciresica de pe tort, in cazul meu. Am stat mai mereu in jacuzzi, partea excelenta e ca se poate folosi de catre cei cazati oricand se doreste. In plus, iti setezi singur optiunile. Am intrat cu sotul si cu baiatul cel mare – ca sa facem o nebunie :)- in jacuzi si pe la miezul noptii dupa ce l-am culcat pe cel mic. M-as intoarce oricand aici, mai ales pentru clipele de relaxare totala pe care le-am petrecut in jacuzzi. De jur imprejur flori multe, masute si fotolii confectionate din ratan artificial si sezlonguri. Nu am platit nimic in plus fata de pretul de cazare.

In prelungirea acestui loc sunt spatiile de cazare propriu-zise: bungalowurile, unele cu dotari de 3, altele de 4 stele. Exista deasemenea un studio si un apartament.

Urmeaza restaurantul si terasa in aer liber.

Receptia este la bar, in incinta restaurantului.

Pe partea stanga a curtii imense sunt bungalowurile, iar in dreptul fiecarei camere sunt fotolii, masute si minicanapele din ratan artificial. Umbra este asigurata de copaci si de pavilioane deschise confectionate din material textil de culoare crem. Printre aceste pavilioane iarba si flori care se uda zilnic pentru a –si pastra cat de cat aspectul viu pe canicula aceasta. Copiii se bucura nu doar de spatiu suficient, ci si de jucarii diverse.

Camera

Prima impresie n-a fost prea grozava. Am primit, din vina bucataresei – care temporar tinea locul receptionerei o camera in care nu apucasera sa faca curatenie. Cum am intrat inauntru m-am uitat lung la sotul meu si el la mine si ne-am ingrozit, crezand ca acelea sunt conditiile care ni se ofera. Am decis sa plecam imediat, deoarece ni se spusese ca este singura camera disponibila. Intre timp se intorsese receptionera si am chemat-o sa ii arat “frumusete de camera”. Imediat si-a cerut scuze si ne-a oferit – deci totusi era, sic! – o alta camera. De data aceasta, nu am avut prea multe de reprosat.

Camera, zugravita intr-o nuanta de visiniu este cu dotarile tipice: pat mare, matrimonial, cu asternuturi curate, apretate, parfumate, doua noptiere cu veioze, masuta, doua fotolii acoperite cu imitatie de piele de culoare crem, LCD, cuier. Pe jos parchet acoperit din loc in loc cu cate un covoras de iuta, rustic. Usa de intrare din curte este mare, cu multa sticla, protejata cu perdele si draperii. Exista aer conditionat, dar datorita pozitionarii “la sol” si probabil a unei bune izolatii, in camere era un aer racoros. Noi nu am folosit AC. Ca minusuri as nota absenta unui corp de iluminat situat pe plafon, am avut impresia ca orbecaim, camera putandu-se lumina doat cu o aplica micuta postata langa televizor si cele doua veioze. Poate asta e politica pensiunii pentru a crea o atmosfera romantica, dar pe noi nu ne-a avantajat. Apoi un maaaare punct negativ este faptul ca peretele despartitor dintre bungalowuri este foarte subtire, auzindu-se orice in camera vecina. Nu ne-au deranjat vecinii, ci ne-am temut mereu sa nu-i deranjam noi pe ei, deoarece suntem destul de galagiosi, radem mult si tare, iar uneori cel mic trage si cate o tura de plans. Din fericire, nu a fost sa fie. Deasemenea camera noastra nu avea geam decat la baie, si un mic luminator. Puteai lasa usa deschisa insa. In cea de-a doua seara chiar am plecat sa revedem Cazanele Dunarii si eu am lasat usa deschisa larg, cu cheia in ea, nu a lipsit insa nimic.

Trecerea spre camera de baie se face printr-un hol micut unde se gaseste dulapul foarte incapator.

Baia curata, fara mirosuri tipice, dotat cu prosoape impecabile, sapun lichid, gel de dus, foehn, halate de baie impecabile. Din pacate garniturile de la cabina de dus nu sunt prea eficiente, apa prelingandu-se pe langa, in baie era mai mereu ud pe jos. Covorasul din baie il puneam mereu la uscat afara, in fata camerei. Am observat ca si la alte camere era aceeasi situatie.

Cate un bungalow cuprindea doua camere. Intre bungalowuri spatii verzi, leagane. Pe alocuri spatiile verzi erau cam prea ‘luxuriante’ dand impresia de neglijenta.

Restaurantul

Restaurantul este destul de curat, un amestec de simplu si sofisticat. Mobilierul simplu, insa decoratiunile interioare denota bun gust. De pe pereti de priveste dulce Sisi, iar tu, la randul tau poti admira in stampe gloria de odinioara a statiunii, de pe vremea cand se numea Herkulesfurdo si nu Baile Herculane. In restaurant se gaseste o masa de billiard si una de fotbal spre deliciul celor mici, dar si mai mari.

Micul dejun inclus in pretul camerei era prestabilit: cafea sau ceai, oua de casa preparate ochi sau omleta, ceva salamuri, branza sau cascaval, carnaciori sau cremvursti, o bucatica de unt neambalat, gem de casa de gutui sau coacaze, masline, ceva legume. Bucatele erau proaspete, gustoase, de calitate. Ne-am saturat in ambele dimineti. Baietelul a poftit cerale cu lapte, asta manca baiatul proprietarilor, imediat doamna – bunica i-a spus fetei de la bucatarie sa ii aduca, iar, la sfarsit nu am regasit portia pe nota de plata. Multumim.

La pranz si la cina se putea lua masa tot la pensiune, dimineata era scris meniul si am avut posibilitatea sa alegem dintre 2,3 feluri de ciorba, 3,4 tipuri de felul doi cu diverse garnituri si desert de doua soiuri. Am mancat doar o masa de pranz aici: o supica de taitei foarte gustoasa preparata pe carne de gaina, gratare din piept de pui sau ceafa de porc cu cartofi piure, salata de varza, iar la desert papanasi si inghetata asortata. Totul gustos, dar dureaza foarte mult pana iti sunt aduse portiile.

Ceea ce mi-a placut e ca poti comanda orice si platesti doar la finalul sejurului.

Pe langa cele amintite am consumat mai multe portii de inghetata, sucuri, apa minerala, cafea, iar in final am platit 100 de ron. Nu e scump deloc, dar nici ieftin din cale-afara, dupa parerea mea.

Un mare minus, este numarul mare de muste din restaurant. E adevarat ca nu am mancat acolo, ci pe terasa, dar mi s-a parut inadmisibil. M-am sperit cand am vazut atat muscarie, si mi-am facut de lucru pe la bucatarie sa inspectez situatia. Din fericire, la bucatarie era curat, fara zburatoare.

Concluzii

Dupa ce am ajuns la Baile Herculane am aflat ca e interzisa imbaierea in apele de acolo pentru copilasi, asa ca alegerea noastra de a ne caza la Pensiuna La Dolce Vita s-a dovedit a fi un loz castigator. Piscina si jacuzzi sunt mereu la indemana si foarte curate.

Privelistea este magnifica, muntele cu a sa frumusete impietrita fascineaza...

Ceea ce vor proprietarii sa realizeze acolo e demn de lauda, insa au un mare dezavantaj, dupa parerea mea…personalul putin. Mi se par toti depasiti de situatie. Pentru exemplificare, vreau sa va spun ca se poate face masaj contra cost. O ora – 40 ron. Am putut beneficia de aceasta optiune doar vineri si sambata, pt. ca doar o fata dintre cele angajate stie sa faca masaj, iar duminica era libera. In centrul Spa erau o multime de aparate gata montate, as fi vrut sa incerc capsula de slabit sau hihromasajul uscat, dar nimeni nu stia sa manuiasca aparatele.

Nu as putea incheia fara se va spun cateva cuvinte despre proprietari si felul in care stiu sa se comporte cu turistii. Doamna este extrem de amabila, foarte, foarte cumsecade, generoasa. A oferit in fiecare zi copiilor cate o gustare constand din fructe si morcoviori. M-a intrebat daca am crema cu protectie solara, iar in caz contrar m-a indemnat sa o folosesc pe a lor. Aveam. Episodul cu laptele cu cereale mi se pare graitor.

In cele doua zile si jumatate petrecute la pensiune ne-am simtit excelent, ne-am incarcat bateriile, am primit relaxare in stare pura cel mai bun remediu impotriva stresului, iar pt. copii a fost raiul pe pamant. O sa mai revenim aici pt ca vreau neaparat sa simt beneficiile Spa-ului abia inaugurat, sa ma bucur de peisajul ametitor de romantic si nu in ultimul rand sa descopar tainele acestui loc frumos si trist – Baile Herculane.

---

VIZUALIZĂRI: 3442 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI