Cheile Tarei - O frumuseţe neexplorată şi umedă!

TIPĂREȘTE

Multe ţări ale lumii se mândresc cu impresionante privelişti, acele văi adânci şi înguste sculptate în timp de râuri vijelioase, ce ajung să facă parte din Patrimoniul Mondial Natural.

Mama Natură nu ne-a ocolit şi ne-a oferit Canionul 7 Scări (Masivul Piatra Mare) şi Canionul Mihăileni de lângă Sibiu, în Kazakhstan se află Charyn, Grecia se află pe listă cu Canionul Vikos din Munţii Pindului, Jasper National Park din Australia se laudă cu Canionul Maligne, în Peru se află Canionul Colca, China cu imaginile avatariene ale Wulingyuan-ului, Africa de Sud cu Blyde River Canyon şi lista ar putea continua, ... însă unicul rival al Marelui Canion din Colorado, se află în Muntenegru!

De la Staţiunea Žabljak ( vezi impresii ) am urmat ruta a 20 de kilometri pe Narodnih Heroja (Drumul Naţional Eroii Neamului) către comuna Rasova, de unde începe un drum sinuos şi relativ îngust până la Podul Đurđevića Tara.

Continuarea traseului se face datorită grandorii acestui pod ce face posibilă traversarea celor doi versanţi muntoşi.

A fost proiectat de către profesorul inginer Mijat Trojanovic, omagiat cu o placă masivă din granit scrisă cu litere chirilice aurii.

Construit între anii 1938-1940, are o lungime de 365 metri şi o înălţime ameţitoare de 172 metri deasupra râului Tara, în acele vremuri fiind considerat cel mai mare pod de beton din Europa.

Dinspre Žabljak, la intrarea pe pod, mai multe grupuri statuare comemorative evocă luptele mişcării de rezistenţă anti-fascistă, atunci când partizanii lui Tito au dus greul bătăliei de-a lungul râului Tara.

În urma crâncenelor confruntări din cel de-al II-lea Război Mondial, o porţiune de pod (partea dinspre Durmitor Park) a trebuit detonată la un moment dat pentru a stăvili înaintarea forţelor inamice. Reconsolidarea sa, imediat după terminarea conflagraţiei mondiale, a ştirbit din designul iniţial, acesta fiind susţinut de cinci arce gigantice şi o porţiune de cap de pod realizat din piloni clasici fără nici un element decorativ (vezi foto).

Hăul format de construcţie are mare căutare în rândul iubitorilor de bungee jumping , aici unde temerari din toate colţurile Europei îşi dau întâlnire în practicarea sportului extrem. În ultimul timp, amatorii de adrenalină se confruntă cu deciziile Ministerului de Transport, care vor să întrerupă această activitate pentru fluidizarea traficului.

Singura parcare se află vizavi de Restaurantul Most, destul de încăpătoare unde trag autocarele, maşinile, moticicletele sau jeep-urile firmelor de turism zonale pentru a facilita o plimbare off-road.

Este un popas / belvedere, deoarece podul le permite vizitatorilor o variantă pietonală pe ambele sensuri, chiar dacă banda este foarte îngustă, te poţi imortaliza cu imaginea spectaculoasă a Cheilor Tarei.

Ce-i drept, am profitat de pustietatea conjuncturală şi ca atare, cu o însufleţire zburdalnică am filmat, ne-am pozat şi ne-am bucurat de această adevărată bijuterie neşlefuită.

Ştiţi că Muntenegru a fost declarat primul stat ecologic din lume? Nici eu nu ştiam până nu am ajuns acolo! :)

Şi evident că-n această catalogare, o ponderă importantă o are acest obiect turistic de prim-plan.

Canionul are o incomparabilă frumuseţe sălbatică, unde descoperim nu numai un mare habitat ornitologic, nu doar păduri virgine de foioase (în partea de jos) sau de stejar, fag şi arţar (atunci când începi să urci), ferigi şi arbuşti sub care te-ai putea adăposti de ploaie ca sub o umbrelă - un tărâm de un verde crud, viu, acompaniat de freamătul râului.

Acolo există mitul tinereţii, unde niciodată copacii nu au căzut de topor, ci doar de bătrâneţe, şoptind spre zări îndepărtate eterna reîntoarcere.

Aici călăul cu caracter odios ce-şi reflectă imaginea pe lanţul drujbei nu-şi poate folosi mânerul violator, fiind neutralizat de muşchiul verde de la baza copacului.

Oare când vom înţelege că fără ei vom pierde nordul raţiunii existenţiale?!

Cheile Tarei sunt dominate de susurul râului cu acelaşi nume, o apă curgătoare ce prin eroziune a format o neasemuită dantelărie în piatră, formând o vale adâncă şi îngustă.

Cu o răbdare milenară rătăceşte prin pădurile de aşteptări şi neîmpliniri, uneori cu nivel constant şi apă de smarald, alteori agitat formând viruri ce se alătură pereţilor verticali. Izvorăşte mofturos în apropiere de Albania şi trece hotarul Bosniei - Herţegovinei prin Gura Susica.

Parcursul celor 140 de kilometri îl indreptăţeşte să fie considerat cel mai lung fluviu din Muntenegru, cu o temperatură maximă a apei de 15 grade. Astfel că, pe anumite porţiuni unde scurgerea este mai domoală, iar nivelul apei este mai scăzut, sunt amenajate plaje cu intrare gratuită, unde se plătesc doar şezlong-urile sau umbrelele de soare.

Canionul care-l formează are o lungime de 80 de kilometri şi o adâncime de 1300 de metri măsuraţi în punctul cel mai de jos, deci vă daţi seama, sper, de spectaculozitatea lui.

În lunile aprilie-mai, când zăpezile se topesc de pe versanţii din Durmitor Park, râul devine sălbatic pentru puţinii locuitori ai satelor şi prilej de experienţe emoţionante împătimiţilor de rafting.

Observ în ultimul timp o adevărată isterie pentru acest gen de sport extrem, ceea ce mă face să detaliez mai mult oportunităţile de practicare a acestuia.

Personal am descoperit doi operatori de turism ce organizează curse de rafting :Tara-Suzaeurope şi Žabljak Turist .

Tara-Suzaeurope cu sediul în Hotelul Enigma 3* situat în inima parcului naţional Durmitor oferă şi posibilităţi de campare, tip tabere (vezi pagină web : tara-suzaeurope.me ). Pentru 35 de euro ai posibilitatea unei aventuri de gradul 2-3 în rafting, după o şedinţă de iniţiere.

Sediul acestui sport cu toate serviciile incluse se află în stânga podului Đurđevića Tara, fiind considerat un Rafting Center - vezi web :miro-tara.com.

Žabljak Turist oferă un program de trei zile de rafting pe Platoul Kosanica situat la 1150 de metri, între zonele testate de specialişti, Sljivansko, Ljutica (cu cel mai puternic debit din Europa - 1000 de litri de apă pe secundă), Zugica, cascada Bajlovica (cea mai adâncă -1300 de metri şi cea frumoasa parte a râului) şi Šćepan.

Aventura se termină cu vizita celor 18 lacuri glaciare din Durmitor Park, printre ele găsindu-se şi Lacul Negru.

Expediţia se întinde pe 80 de kilometri şi include echipament de neopren, vestă de salvare, trei mese pe zi bazate pe produse autohtone şi campare în bungalouri.

De menţionat gradul de dificultate care poate atinge cota 6, însemnând că traseul nu este abordabil din caiac, fiind deosebit de periculos.

De asemenea, programul de mai sus este organizat pentru cel puţin 6 persoane, limita maximă admisă fiind de 24.

Total preţ aventură : 230 de euro /persoană!

Alte sporturi practicabile : paintball în grupuri de câte cinci persoane, echitaţie alături de instructori - toate la preţuri cuprinse între 10-20 de euro.

Nenumărate balade şi legende locale amintesc de vestitul haiduc Mićo Gluščević, care a trăit în perioada anilor 1795-1862.

Sălăşluind pe aceste impresionante meleaguri, a conceput alături de alţi eroi romantici, principala zonă de rezistenţă antiotomană, faimosul brigant luptând în timpul ocupaţiei păgânilor din secolul al XIX-lea.

Creaţiile epice tradiţionale povestesc în versuri că ar fi fost un desăvârşit mânuitor al armelor şi un foarte bun strateg de natură tactică.

Alături de celelalte plăci comemorative de lângă pod, ca semn de recunoştinţă localnicii l-au omagiat în anul 2012, inscripţionând chipul acestuia pe o marmură neagră durabilă.

Apa deosebit de bogată în oxigen, îngăduie libertatea populării cu specii de peşti preţioşi, cum ar fi: păstrăvul sau lostriţa.

Toate aceste variaţiuni piscicole sunt gătite pe un rostilj.

Ce-i mai bun decât un grătar de peşte servit cu cartofi înăbuşiţi sau sfeclă coaptă blitva sa krumpirom ?

Singurul restaurant zonal se numeşte Most (în traducere... Podul) , o unitate de deservire modestă cu preţuri corelate la calitatea serviciilor.

Canioanele oferă unele dintre cele mai impresionante privelisti din lume, ce se alătură cu uşurinţă unui patrimoniu mondial natural.

Unele dintre ele ascund încă multe secrete neelucidate în formaţiunile realizate dramatic de trecerea anilor.

Au apa cea mai pură, chiar cea mai pură apă din lume, convenabilă şi la dispoziţia tuturor.

Cât despre peisaj, altul mai pitoresc nu există!

Vacanţe frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 4509 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI