Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina

TIPĂREȘTE

Localizare:

• între 45˚ 42ʹ 29.3ʺ şi 45˚ 26ʹ 29.8ʺ latitudine N;

• între 23˚ 05ʹ 06.4ʺ şi 23˚ 22ʹ 33.2ʺ longitudine E.

Istoric: Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina a fost înfiinţat în perioada comunistă. În anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată de interes naţional, iar câţiva ani mai târziu a fost înfiinţată Administraţia Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina cu sediul în Deva.

Principalele puncte de acces:

1. de pe DN 7 din Orăştie spre Costeşti (până aici drumul este asfaltat; Costeşti este principalul punct de acces spre majoritatea cetăţilor dacice din M-ţii Orăştiei);

2. de pe DN 66 / E79 din Călan spre comuna Boşorod (punct de acces îndeosebi pentru Complexul carstic Ponorici-Cioclovina) sau spre Costeşti prin Ocolişu Mic, din Baru spre Valea Streiului, din Băniţa sunt 3 variante de acces astfel a) prin Valea Cheia (chiar din vf. pasului Merişor se virează spre N), b) prin Valea Jigoreasa (prin intersecţia din spatele Peşterii Bolii – e şi o fostă benzinărie acolo), c) prin Valea Jupâneasa (pe drumul de lângă Peştera Bolii);

3. de pe A1: cu ieşirea pentru Simeria spre varianta 1, cu ieşire pentru Orăştie spre varianta 2.

Accesul se poate face şi pe calea ferată (ex. gările Orăştie, Călan, Băniţa; haltele Pui, Baru Mare, Peştera Bolii) însă transportul în comun rutier fie nu este bine pus la punct fie lipseşte cu desăvârşire.

Amatorii de drumeţii lungi pot ajunge în Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina pe traseele turistice din Munţii Şureanu din direcţiile: Cugir, Lacul Oaşa prin Vf. Şureanu.

Puncte de interes turistic:

a) arheologic:

• Cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia (am scris deja un articol despre această destinaţie), Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Feţele Albe;

• castrul roman din Vf. Jigoru;

• Turnul medieval din Crivadia;

b) etnografic:

• sate de munte, sălaşe (locuinţe temporare de vară), stâne;

• obiceiuri şi tradiţii precum: nedei (un fel de „ziua localităţii”, pe alocuri corespunde cu hramul bisericii locale), păstorit (măsuratul oilor, transhumanţă), căluşarii şi colindatul cu ocazia sărbătorilor de iarnă;

• tot mai rar poate fi văzut portul popular păstrat în rândul populaţiei vârstnice;

c) peisagistic:

• puncte de belvedere din principalele vârfuri (ex. Jigoru, Godeanu, Muncel, Rudele) spre Vf. Şureanu, Vf. lui Pătru, M-ţii Parâng, M-ţii Vâlcan, M-ţii Retezat;

• Valea Streiului;

• Cheile Crivadiei;

d) speologic:

• ponoare şi peşteri cu diferite grade de clasificare, de la cele accesibile oricui (ex. Peştera Bolii despre care am scris deja un articol) până la peşteri în care este interzis accesul publicului;

– conform gradiste.ro;

e) altele: floră şi faună bogate, locul fosilifer Ohaba-Ponor.

Pagina oficială: gradiste.ro

Harta: gradiste.ro/images/satelitara.png

---

VIZUALIZĂRI: 5129 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI