Repere urbane în Rădăuți

TIPĂREȘTE

Călătoria noastră în Bucovina a cuprins un popas scurt în orașul Rădăuți, vechi domeniu voievodal și creuzet pentru diferite etnii de-a lungul veacurilor. Ne-am dezmorțit puțin luând la pas câteva străzi centrale și încercând să simțim spiritul local, să găsim istoria acestui târg.

Piața Unirii este spațiul unde am găsit locuri de parcare gratuite, chiar lângă sediul Poliției Rădăuți. Piața Unirii reprezintă de fapt un perimetru larg ocupat de un parc amenajat cu o fântână arteziană, bănci și o frumoasă alee cu umbreluțe multicolore. Parcul e împărțit în două secțiuni de Catedrala Pogorârea Sfântului Duh (construcție monumentală care a început în 1927 și a durat peste 30 de ani – catedralaradauti.ro), în capătul nordic al parcului fiind așezat Templul Mare (lăcaș de cult evreiesc ridicat în 1883).

Am pornit pe str. Ștefan cel Mare (fosta str. a Bisericii) – un ansamblul urban amplasat pe ambele laturi ale străzii care se încadrează în categoria monumentelor istorice. Cea mai impunătoare clădire din acest ansamblu urban este fosta Prefectură („Patrulaterul” ) ridicată la 1909-1910 (cum reiese și de pe inscripția de pe fațade), ulterior transformată în hotel Nordic. Actualmente clădirea nu arată strălucit, parterul e ocupat de spații comerciale private, printre alți chiriași numărându-se și „Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” . Ne învârtim puțin în jurul clădirii și privim fațadele clădirilor de secol al XIX-lea cu frumoase ancadramente la ferestre.

În Piața Garoafelor se află bustul lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului ieșean Mircea Ștefănescu, dezvelită în 2019. Pe acele locuri s-a aflat casa protopopului Mândrilă care l-a găzduit pe Eminescu și Slavici timp de vreo două zile în timpul Serbării de la Putna din 1871.

De-a lungul șoselei zărim biserica romano-catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” a cărei turlă cu ceas se înalță deasupra orașului încă din 1826. Imediat după lăcașul de cult se află altă construcție monumentală – Școala Gimnazială „Regina Elisabeta” – prima școală primară din urbe, localul de azi fiind deschis în 1912. Pe o stradelă laterală zărim turla cu acoperiș albastru a bisericii greco-catolică ucrainieană „Nașterea Maicii Domnului” (1935).

Revenim în fața parcului și ne îndreptăm spre Calea Cernăuți trecând prin fața unei alte clădiri monument istoric: sucursala Băncii Naționale a României construită la începutul anilor 1940. Clădirea e deosebită, ancadramentele solide ale ferestrelor, cărămida aparentă și discurile smălțuite ne amintesc de fațadele bisericilor vechi moldovenești. Pe spațiul verde din fața clădirii sunt mai multe busturi de piatră ale unor personalități domnești: Al. I. Cuza, Petru Rareș, Ștefan cel Mare și Alexandru cel Bun.

Ajungem și la calea ferată Dornești – Rădăuți – Putna – Brodina (1889/1898) care traversează orașul și chiar cimitirul urbei rădăuțene. În acest cimitir se află mormântul locotenentului aviator Vasile Niculescu, cunoscut drept „pilotul Marii Uniri” (vezi impresii). Chiar în timp ce ne aflam acolo barierele s-au lăsat și a trecut un scurt tren de călători. Partea de la sud de calea ferată s-a dezvoltat după Unirea din 1918, până atunci erau puține clădiri și cade peste linie.

Vedem statuia ecvestră a lui Bogdan I, monumentală sculptură realizată de Marius Butunoiu, dezvelită în 1985 (ansamblul a fost reabilitat în 2018). Compoziția e interesantă: calul e reprezentat pe o latură doar pe jumătate, ieșind dintr-un obelisc, pe cealaltă latură este schițat parțial în blocul de piatră, domnul Bogdan I poartă sabie într-una din mâini. Un basorelief reprezentând ostași moldoveni și stema Moldovei completează ansamblul statuar.

Vis-a-vis se află Mănăstirea Bogdana, ctitorie de pe la 1360 a domnului Bogdan I. Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” este considerată cel mai vechi lăcaș din zid păstrat în Moldova și joacă rol de necropolă domnească. În curte se află bustul din piatră a lui Bogdan I (voi reveni asupra acestui obiectiv).

Cam aceasta a fost plimbarea noastră prin Rădăuți! Scurtă – lungă, nu mă pronunț, mi-am îndeplinit dorința de a face câțiva pași prin orașul sucevean. Nu mi-am propus să văd pe îndelete decât Mănăstirea Bogdana (realizat!) și doream să vizitez și muzeul etnografic (nu am ajuns, încă!). Rădăuțiul oferă celor interesați și alte obiective importante: herghelia de cai de rasă, muzeul etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” , grădina zoo, atelierul de ceramică Colibaba.

În concluzie, am descoperit un orășel bucovinean liniștit care nu m-a impresionat în mod deosebit, dar care poate atrage pe cei interesați de un anumit gen de turism (de exemplu, cel religios). Autoritățile și nu numai ar putea pune mai bine în valoare moștenirea arhitectonică a Imperiului astfel încât, alături de obiectivele enumerate în articol, să reușească să crească măcar acel așa numit „turism de tranzit” .

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1746 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI