British Museum, Londra (I)

TIPĂREȘTE

Dacă intenționați o călătorie la Londra veți pregăti încălțăminte ușoară pentru o incursiune în sălile unuia dintre cele mai mari și mai bine dotate muzee din lume: British Museum. Acesta găzduiește valori inestimabile ale civilizației umane precum antichități, opere de artă, documente, cărți, obiecte unicat și o mare varietate de colecții aparținând mai multor civilizații din aproape toate colțurile lumii.

Sediul se află în 52 Russell Street, Metrou stațiile ”Piața Rusell” sau ”Holborn”. Programul este permanent, 10.00-17.50 intrarea gratuită, fotografiatul-no problem. Veți zice da, ”le-au sustras” sau ”le-au însușit” din toată lumea, dar păcatul este iertat: conservarea, expunerea și monitorizarea celor peste 8 milioane piese de inventar este ireproșabilă, fără a lua în calcul salvarea multora din ele, de la o distrugere sigură.

British Museum a fost fondat în 1753 de regele George al II-lea cu acordul Parlamentului, după ce a cumpărat o mare parte din colecția compusă din 71.000 obiecte (în majoritatea monede, medalii, cărți) a lui Sir Hans Sloane. Imediat s-au adăugat și alte colecții, majoritatea donații, astfel că muzeul și-a deschis porțile publicului 6 ani mai târziu, fiind primul muzeu național public din lume. După 1800 regele George al IV-a predă muzeului întreaga bibliotecă regală dar mare parte din antichități au fost achiziționate începând cu 1772 (cum ar fi, vasele grecești) la care s-au adăugat apoi comorile aduse din diverse expediții.

Clădirea stil neoclasic în care astăzi se află muzeul, datează din 1857 și este organizat în 7 Departamente ce cuprind 94 de galerii întinse pe 3 nivele totalizând o suprafață de aprox. 33 hectare.

Forfota este de nedescris. Când l-am vizitat în iunie 2013 (și nu era prima oară), trei persoane fiind, după nici 10 minute ne-am rătăcit unii de alții și duși am fost...

Ce am vizitat în aproximativ șapte ore în imensitatea numită British Museum? Mai nimic! Acolo nu ai decât trei variante.

I. Să întinzi pasul, să cuprinzi cât mai mult (exclus, tot) și să nu vezi nimic, numai să zici că, AmFostAcolo.

II. Să urmezi cât de cât traseul muzeal și să punctezi ici-colo câte ceva, dar superficial și insuficient sau,

III. Să te proțăpești pe un domeniu și să-l ingurcitezi bucățică cu bucățică, ca pe un deliciu.

Am ales varianta II, varianta superficială.

Traseul muzeal conform planului primit, începe cu

I. Departamentul Egiptul Antic.

Acesta deține în jur de 110.000 obiecte răspândite în mai multe galerii, din care una la parter cu statui monumentale de faraoni precum cea din granit a lui Amenhotep III sau diverse zeități, sarcofage, un imens scarabeu, o bucată din barba Sfinxului și multe, multe altele.

Am reținut Piatra Rosetta, o bucată mare din granit negru, așezată într-un spațiu închis cu geam protector și pentru care trebuie dat serios din coate pentru a o privi măcar. A fost descoperită în orașul Rosetta din Delta Nilului, în timpul expediţiei franceze condusă de Napoleon Bonaparte. Este o bucată de stelă ce datează din anul 195 î. Hr. scoasă întâmplător din fundația unei cetăți arabe. Pe stelă stă scris un text în trei limbi antice, din care una grecească ce menționează că același text este scris în trei limbi, una din cele trei fiind scrierea hieroglifă. Doi ani a fost studiată la Cairo de cercetătorul francez J. F. Champolion și astfel descifrată scrierea hieroglifă. Are peste 2000 ani vechime și din 1802 se află la British Museum, adusă de ocupanții englezi după retragerea armatei franceze.

Restul antichităților egiptene sunt la etaj, probabil și din motive de securitate. O foarte mică parte din colecție este expusă și aș aminti doar o frumoasă frescă pe care am fotografiat-o, obiecte din bronz, sicrie aurite, stele funerare regale, tăblițe cu scrieri cuneiforme etc.

II. Departamentul Grecia și Roma Antică.

Este cel mai mare Departament al Muzeului Britanic, cu cele mai multe exponate. Aici poți zăbovi și o zi întreagă. Punctez doar ce am reușit să fotografiez în galopul celor 7 ore petrecute în B. M.

1. Ansamblul de sculpturi luate de pe frontonul de est al Partenonului din Atena și 92 plăci sculptate în marmoră provenite din aceeași capodoperă a arhitecturii grecești aduse în anul 1801 de Lord Elgin, ambasadorul Angliei la Constantinopol. Și cum Grecia încă se afla sub stăpânire turcească, sultanul i-a permis Lordului să ia tot ce era piatră scrisă sau cu figuri, descoperite după ani buni de la distrugerea Acropolei de către turci. Astfel, sculpturi de Phidias aflate sub dărâmături, au fost salvate.

2. Sarcofag etrusc al unei femei aristocrate din perioada 150-140 a. Ch. ce purta numele Hanunia.

3. Monumentul Nereid de forma unui templu grec, datat sec IV a. Ch. adus din Xanthos oraș din Lycia (Turcia de azi). Eram în camera nr. 17 la ședința foto cu Nereidul! .

4. Cariatida de la Erechteionul Acropolei din Atena. Este una din cele 6 cariatide ce împodobeau Tribuna Cariatidelor din Erechteionul Acropolei din Atena. Acestea sunt figuri feminine a căror statură dreaptă țin locul unor coloane în construcții. Toate au pe cap un capitel cu tulpini de plante și iată, de ce!

Karyai era un oraș în Peloponez ce avea un templu al zeiței Artemis, numit Artemis Karyalis. Vestalele din templu numite Karyalides, dansau un vechi dans circular, purtând pe cap coșuri din trestie, învârtindu-se precum niște plante în bătaia vântului. Cariatida stingheră din B. M. a fost adusă de Lord Elgin și vândută muzeului în sec al XIX-lea.

5. Frescă scoasă de la Pompei. Muzeul deține mai multe astfel de fresce după ”pozna” Vezuviului din anul 79 d. Ch. Valoare lor este inestimabilă, iar Muzeul din Napoli este lider la acest subiect.

Colecția Departamentului Grecia și Roma Antică ocupă foarte multe camere ce expun Vase grecești neasemuit de frumoase, Vase din sticlă, mozaicuri, bucăți de coloane (una din Templul Arthemisei din Efes), frize, statui, amfore, camee, antichități etrusceetc.

Încerc să rețin vie amintirea marelui B. M. din Londra într-un viitor review.

---

VIZUALIZĂRI: 1047 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI