ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.12.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Ploieşti
ÎNSCRIS: 06.08.17
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUN-2013
DURATA: 5 zile
prieteni
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

British Museum, Londra (II)

TIPĂREȘTE URM de aici

Încerc să mențin vie amintirea marelui British Museum din Londra, așa cum am promis într-un review anterior.

Ce am văzut în cele șapte ore petrecute în muzeu, alegând varianta superficială, adică o alergătură cu schema muzeului într-o mână și aparatul foto în alta, prin imensitatea numită B. M punctând ici-colo, elementele mai importante? Așa cum am mai spus, mai nimic! Am rămas doar cu pozele!

La cele șapte Departamente dedicate civilizației popoarelor de pe întregul mapamond aș mai adăuga Colecția de peste 1 milion de monede din diferite perioade istorice, Colecția de ceasuri, Colecția de desene, gravuri, hărți, schițe, opere de artă și imensa Bibliotecă cu peste 7 milioane de volume și 200.000 manuscrise în diverse limbi plus mii de titluri de reviste științifice actuale.

Așadar, după Departamentul Egipt și Departamentul Grecia și Roma Antică am intrat în,

III. Departamentul Orientul Mijlociu.

Acesta posedă în jur de 330.000 obiecte din fosta Mesopotamie, aduse în urma expedițiilor arheologice finanțate de britanici. Au fost scoase astfel la lumină adevărate comori precum obiecte din ceramică, sticlă, bronz, argint, aur, sau vechi instrumente muzicale, tăblițe cu scriere cuneiformă, sigilii, fildeșuri, decorațiuni în relief lucrate în alabastru și multe altele. Mare parte sunt expuse în cele 13 galerii dedicate acestui Departament.

O picătură de Istorie.

Mesopotamia, în traducere înseamnă ”Țara dintre râuri”, adică între râurile Tigru și Eufrat. În partea de sud trăiau sumerienii și akkadienii care s-au unit sub Regele Sargon, stabilind capitala la Ur. La anul 1800 î. Ch. Regele Hammurabi mută capitala la Babilon și impune ordine și disciplină prin vestitu-i Cod aflat la muzeul Luvru din Paris. A fost epoca de aur a civilizației babiloniene.

După moartea sa, regatul a fost supus de asirienii stabiliți în nord, Babilonul a fost distrus și apoi inundat prin devierea Eufratului. Capitala a fost mutată la Ninive, acolo unde a fost ridicat Palatul Regal în care au fost găsite cele mai multe reliefuri în alabastru și marea bibliotecă cu peste 22.000 tăblițe din lut cu înscrieri cuneiforme. Și panourile și tăblițele, azi sunt mândria muzeului din Londra.

Dar Babilonul a renăscut ”din cenușă”. Regele Nabucodonosor a atacat Ninive, apoi Ierusalimul, luându-i ostateci pe evrei. A fost construit Turnul Babel, vestitele grădini suspendate, comerțul era în floare.

În anul 539 î. Ch. persii în frunte cu Cyrus cel Mare cucerește orașul fără a-l distruge, eliberează pe evrei și alte popoare, mărește imperiul și percepe taxe de la fiecare teritoriu cucerit. Administrativ, legăturile erau asigurate prin drumurile bine întreținute și păzite. Cel mai cunoscut traseu era Calea Regală ce pornea de pe coasta de vest a Turciei de azi, ajungea la Eufrat, spre nord la Ninive, apoi spre sud la Susa. Cei mai importanți regi persani au fost Cyrus II și Darius I.

1. În British Museum se află expus Cilindrul lui Cyrus II, un cilindru din lut, rupt în mai multe locuri, descoperit în ruinele Babilonului în 1879 la temelia unui templu. Are în jur de 22 cm. lungime și 10 cm diametru maxim.

Eu nu am știut de existența și importanța acestui cilindru și tare mă tem că am trecut pe lângă... singurul cod de legi, persan ce a rezistat în timp.

Textul imprimat a fost descifrat și laudă pe Cyrus ca fiind Un rege provenit din regi. Textul mai spune că tuturor le este garantată libertatea, religia și libera circulație. Era interzisă și aspru pedepsită minciuna. Trădarea era pedepsită cu tăierea brațului. Alte vini erau pedepsite prin mutilare. Un fost director al B. M. a declarat că textul vorbește despre o primă încercare de conducere democrată a unui stat ce includea diferite naționalități. Cilindrul lui Cyrus a fost adoptat drept simbol al Iranului, iar copia sa a fost expusă în 1971 la ONU, drept Moștenire a înțelegerii umane, a toleranței, a curajului, a compasiunii și a libertăților umane.

Am fixat apoi aparatul foto pe o minunăție antică, căreia cercetătorii muzeului nu i-au găsit utilitatea și l-au numit,

2. Standard of Ur. O”bijuterie” de prin Mesopotamia! O cutie (goală) din lemn, de formă trapezoidală (49 cm lungime/21 cm lățime), încrustată cu mozaicuri realizate din sidef, calcar roșu, pietre și lapis-lazuri, o piesă manufacturieră de o acuratețe ieșite din comun. Cercetătorii, cum am spus, nu i-au dat de căpătâi în sensul că nu se știe la ce se utiliza. Poate la ritualuri de înmormântare, de vreme ce a fost găsită în apropierea unui sit de cimitire regale din Ur (considerat a fi, alături de Uruk, una din cele mai vechi așezări urbane din lume, poziționată în apropiere de Bagdad).

Istoricii au numit cele două părți ale Standardului, Război și Pace. Pe latura Război, Stindardul Urului prezintă scene de război, un război victorios, iar pe latura Pace, se prezintă pregătirea unei sărbători regale. Obiectul are o vechime de aprox. 4500 ani și a fost găsit în 1928. Descompus și rupt de greutatea solului, la excavare a fost acoperit cu ceară, menținându-i-se forma., ca apoi să fie reconstituit bucățică cu bucățică.

3. Zeița Ishtar. Este reprezentată în relief pe un panou datat în jur de 1800-1700 a. Ch. Era zeița dragostei, a războiului și a fertilității, mult venerată în spațiul antic al Orientului Apropiat. Denumită și Regină a nopții în vechiul Babilon, ea este înfățișată nudă, prezentă în lumea de dincolo, dar înaripată, semn că zeița se întoarce în lumea reală. Conform legendei, ea a dat jos din îmbrăcăminte la trecerea prin fiecare poartă (șapte la număr) în drumul ei spre lumea celor decedați.

Zeița Ishtar era asociată cu răzbunarea, dreptatea și menținerea ordinii cosmice.

4. Regele Darius? Nu. Un cap de bărbat despre care, cercetătorii muzeului spun că ar fi un personaj dintr-o procesiune de purtători de tribut. Datat 710-705 a. Ch., panoul provine din Palatul regelui Sargon II din orașul Khorsabad, Irak.

5. Un Arcaș din Fresca Arcașilor de la palatul din Persepolis. Aceștia răspundeau de paza regelui și a palatelor sale. Purta tunică până la glezne, cizme ușoare, brățări și cercei din aur. Era echipat cu un arc, tolba de săgeți confecționată din răchită și o lance.

6. Panouri în relief lucrate în alabastru. Au fost aduse din palatul de la Ninive. Pe ele sunt prezentate figuri supranaturale înaripate, regele asirian la vânătoare de lei, arcași, reliefuri cu detalii incredibile și elemente cărora nu li s-au găsit utilitatea, precum niște gentuțe purtate în mână sau un fel de ceasuri purtate la mână. Toate personajele, regi sau zeități poartă brățări pe antebrațe, aidoma Brățărilor Dacice.

Nu am văzut și numai din neștiință, Comoara Oxus. Dacă ar fi numai asta... !

Voi încerca să mențin vie amintirea B. M. într-un review viitor.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de mihaelavoicu in 12.12.19 20:02:32
Validat / Publicat: 12.12.19 21:37:31
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în MAREA BRITANIE. A mai fost în/la: Londra.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 689 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 British Museum, Londra. Panou din alabastru cu un relief din palatul Regelui Sargon II. Zeitate cu aripi, poartă ceas, brățări și nelipsita ”borsetă enigmatică”
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29000 PMA (din 30 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Michi
[13.12.19 16:05:39]
»

Felicitări! Pentru mine nu mai e de actualitate dar spune pentru ceilalţi cum şi unde, după ce pozezi, scrii şi reţii despre ce e vorba, ca date precise, nu ˝sculptură din Mesopotamia? ˝ În şapte ore cât ai stat în British Museum, când ai avut timp să alegi, să priveşti, să încadrezi, să fotografiezi şi să notezi? Eu am stat să zic vreo patru ore dar mai mult decât o impresie generală şi câteva opere ştiute de dinainte (Hamurabi, inscripţia de la Rosetta, mormânt etrusc) nu am reţinut. Scrie eventual la off-topic tehnica, pentru că cine a fost interesat de B.M. nu mai revine aici iar alţii nu citesc, Londra nefiind în lista lor de priorităţi. Deci ca metodă generală.

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[13.12.19 18:14:14]
»

În șapte ore cât am stat în British și probabil o să mă întrebați cum de mai știu exact câte ore am stat, atunci în 2013 fiind, am să vă spun că m-am uitat pe prima poza la ce oră era făcută și la ultima, la fel. Dacă țin mouse-ul pe poză un timp, apare dara și ora (dar numai la cele din memoria laptopului, nu și care sunt postate).

A doua la mână, ziceți că rețin și cum de rețin amănunte! Mereu, chiar și când nu eram pe AFA, am avut obiceiul de a fotografia și tăblița explicativă dacă nu la fiecare obiect, măcar la un grup de exponate, sau la intrarea într-o secție a muzeului. Când intru într-o biserică sau muzeu, întâi trag poza la plăcuța indicatoare, la explicații, la cost, program etc.

Și apoi la fiecare vizită am luat planul sau traseul muzeal. Simplu. Toate amicele cu care am fost prin călătorii mi-au luat exemplul.

Să fac un off-topic pe tema asta? Doamne ferește, pentru ce!

Vă îmbrățișez cu mult drag și mulțumesc pentru citirea articolului meu și bineînțeles, pentru vot!

Dragoș_MD
[13.12.19 18:45:38]
»

@Michi:

În şapte ore cât ai stat în British Museum, când ai avut timp să alegi, să priveşti, să încadrezi, să fotografiezi şi să notezi? Eu am stat să zic vreo patru ore dar mai mult decât o impresie generală şi câteva opere ştiute de dinainte (...) nu am reţinut. Scrie eventual la off-topic tehnica

Păi ar fi două:

- prima (cea mai simplă), pozezi și inscripțiile de lângă obiecte (eu cam așa fac);

- sau oarecum mai complicat, dar e util mai ales după ce ai vizitat muzeul - cauți online! research.britishmuseum.or ... ine/search.aspx!!!

Simplu și rapid.

PS mie cel mai mult mi-a plăcut și m-a impresionat craniul de cristal din Mexic (mă rog, nu e sigur că ar fi din Mexic, de fapt nu există date certe asupra provenienței acestui artefact).

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[13.12.19 19:07:52]
»

@Dragos: Eu habar nu am avut se Craniul de cristal, de Comoara Oxus și mai câte. Atunci nu m-am documentat înainte și am umblat alan-dala prin muzeu, așa cum am spus, alegând ”varianta superficială”!

Dacă acum aș avea drum la Londra, altfel aș vedea B. M.

Michi
[13.12.19 21:39:38]
»

@Dragos: Prima dată am auzit de craniul de cristal când am vizitat muzeul din Mexico City (1998) dar nu l-am văzut nici la British Museum. O istorie completă a celor 13 cranii găsite în lume, despre care se spune că ar proveni din Atlantida şi ar avea puteri miraculoase găsiţi aici templulsecretelor.blogspo ... de-cristal.html. Sunt multe teorii asupra provenienţei lor printre care că nu ar fi putut fi realizate prin tehnologiile cunoscute.

Iată ce am scris în 2009 despre căutarea craniului de cristal la British Museum:

Din cele 95 de sali aflate la parter, subsol si doua etaje am putut parcurge in patru ore numai subsolul si parterul, cca 40 de sali referitoare la antichitati greco-romane pornind din neolitic, sculpturi asiriene, egiptene si arta orientala. Am cautat in galeria mexicana craniul de cristal, unul din cele 13 raspandite in lume, provenind din Mexic dar nu l-am gasit. Am sa va spun odata povestea lor...

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[13.12.19 22:48:33]
»

@Dragos: ... specialiștii de la Bristish Museum consideră că toate craniile de cristal sunt, probabil, falsuri. Cât privește exemplarul deținut de către British Museum, deși inițial s-a crezut că a fost confecționat în Mexic, de către azteci, a reieșit, mai târziu, că este doar un… fals modern spun cei de la cunoastelumea.ro/enigma-f ... t-si-in-ce-scop.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Dragoș_MD
[13.12.19 23:24:17]
»

@Michi & @mihaelavoicu: În ecoul meu de mai sus era și un link spre exponatul original din BM; acolo există un paragraf:

Curator' s comments

Jones 1990

Rock-crystal skull

Although of spectacular appearance and representing considerable craftsmanship, the origins of this large carving of a skull in rock-crystal are most uncertain. Purchased from Tiffany of New York in the late 1890s, the skull had passed through many hands and was said by G. F. Kunz in 1890 to have originally been brought from Mexico by a Spanish officer ' sometime before the French occupation of Mexico' . Past speculation has suggested that the skull is in fact of Far Eastern origin, but at the time of its entry into the collections of the British Museum it had generally come to be accepted as being from pre-Hispanic Mexico. Attempts to verify this on technological grounds have not proved successful. Although the stylisation of the features of the skull is in general accord with other examples accepted as genuine Aztec or Mixtec carvings, the overall appearance does not present an obvious example of Aztec or any other Mesoamerican art style. When last examined by the British Museum Research Laboratory the conclusion was that some of the incised lines forming the teeth seemed more likely to have been cut with a jeweller' s wheel than to have been produced by the techniques available to Aztec lapidaries.

The best suggestion as to the origin of the rock-crystal itself is that it is Brazilian, and this makes a pre-Hispanic date for the skull unlikely, even if it does come from Mesoamerica. Sources of rock-crystal are known in Mesoamerica, and it is also possible that pre-Hispanic craftsmen had access to rock-crystal traded from North America, but there is no archaeological evidence of trade with South America, and the Brazilian sources have apparently been exploited only in recent times.

It has further been suggested that the British Museum skull may be an example of colonial Mexican art, perhaps for use in a Spanish-American church or cathedral. In this case it is assumed that the work would have been produced by a native Amerindian, influenced by European style and taste. There is indeed a most interesting example of a Mexican rock-crystal skull incorporated into a crucifix by a European craftsman, but this is clearly of pre-Hispanic date and style.

Other speculations as to the origins and possible use of the crystal skull are legion. The question remains open.

Mi se pare cel mai de bun simț și totodată la obiect comentariu despre acest subiect. Restul sunt... can-can prin bloguri, pentru a atrage click-uri. Un alt punct de vedere solid a fost cu ceva timp în urmă „publicat” (pe sticlă) în niște documentare „Discovery”.

===

(o traducere cu google a celor de mai sus):

Comentariile curatorului

Jones 1990

Craniul din cristal de stâncă

Deși are un aspect spectaculos și reprezintă o măiestrie considerabilă, originile acestei sculpturi de mari dimensiuni a unui craniu în cristal de stâncă sunt dintre cele mai incerte. Cumpărat de la Tiffany din New York la sfârșitul anilor 1890, craniul trecuse prin multe mâini și G. F. Kunz a spus în 1890 că a fost adus inițial din Mexic de un ofițer spaniol „cândva înainte de ocupația franceză a Mexicului”. Speculațiile anterioare au sugerat că craniul este de fapt de origine îndepărtată, dar în momentul intrării sale în colecțiile B. M., în general, a fost acceptat ca fiind din Mexicul pre-hispanic. Încercările de a verifica acest lucru pe baze tehnologice nu s-au dovedit a fi reușite. Deși stilizarea caracteristicilor craniului este în general în concordanță cu alte exemple acceptate ca sculpturi autentice aztece sau mixte, aspectul de ansamblu nu prezintă un exemplu evident de artă aztecă sau de orice alt stil mesoamerican. Când a fost examinată ultima dată de Laboratorul Britanic de Cercetări al Muzeului, concluzia a fost că unele dintre liniile incizate care formează dinții păreau mult mai probabil să fi fost tăiate cu un polizor al unui bijutier decât să fi fost produse prin tehnicile disponibile pentru lapidarii azteci.

Cea mai bună sugestie cu privire la originea cristalului de stâncă în sine este că acesta este brazilian, iar acest lucru face o întâlnire pre-hispanică pentru craniu, chiar dacă provine din Mesoamerica. Surse de cristal de stâncă sunt cunoscute în Mesoamerica și este posibil, de asemenea, că meșterii pre-hispanici au avut acces la cristalul de rocă comercializat din America de Nord, dar nu există dovezi arheologice ale comerțului cu America de Sud, iar sursele braziliene au fost aparent exploatate doar în vremurile recente.

În continuare, s-a sugerat că craniul Muzeului Britanic poate fi un exemplu de artă colonială mexicană, poate fi folosit într-o biserică sau catedrală hispano-americană. În acest caz, se presupune că lucrarea ar fi fost produsă de un amerindian, influențat de stilul și gustul european. Există într-adevăr un exemplu mai interesant de craniu mexican în cristal încorporat într-un crucifix de către un meșter european, dar acesta este în mod clar de dată și stil pre-hispanic.

Alte speculații privind originile și posibila utilizare a craniului de cristal sunt destule. Întrebarea rămâne deschisă.

Am mai corectat eu pe ici-colo, dar e posibil să mai fie pe alocuri exprimări „ciudate”; sper totuși că în ciuda acestora, textul va fi lizibil și pentru cei ce nu stăpânesc limba engleză.

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[13.12.19 23:58:01]
»

@Dragos: Am văzut linkul, dar nu și textul. Mulțumesc pentru traducere. E clară, cum să nu. Dumnezeu știe care e realitatea!!

Mulțumesc mult, mult pentru comentarii! Am aflat multe, chiar nu știam de Craniul de cristal de la B. M.

Va rebui să continui cu alt review vizita în muzeu, cu restul Departamentelor și nu voi aminti nimic de acest craniu, pentru că nu am știut de el, nu l-am văzut, habar nu am avut la vremea respectivă.

Mulțam și toate bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Michi, mihaelavoicu
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeele Londrei:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056631088256836 sec
    ecranul dvs: 1 x 1