Rijksmuseum Amsterdam si Rondul de Noapte

TIPĂREȘTE

Fiindcă tot am fost criticată de către unii utilizatori ca nu vreau sa scriu review-uri despre arta, m-am hotarat sa-i dedic artei macar unul. :) Si, trebuind sa aleg intre mai multe orase si muzee pe care le-am vazut, m-am oprit la orasul meu favorit, Amsterdam.De ce favorit? Asta e o alta poveste.

Ideea e ca, in noiembrie 2007 am mers de ziua mea in Amsterdam.

Eram pentru a treia oara in acest oras si nu "binevoisem" sa merg decat la Muzeul Figurilor de Ceara.

Si astfel, m-am mobilizat si am mers la Rijkmuseum. Si nu mi-a parut rau.

Rijksmuseum, sau Muzeul Regal, se afla in Piata Muzeului (Museumplein), intr-o cladire impunatoare.

Gazduieste picturi ale pictorilor olandezi dar are si o colectie de arta asiatica. Cel mai cunoscut dintre toti artistii ale caror panze sunt expuse este Rembrandt.

Rembrandt Harmenszoon van Rijn, mai cunoscut Rembrandt, a fost un pictor olandez ce a trait in sec. XVII. Este cel mai important pictor olandez.

Este autor in special de portrete si autoportrete (mai putin peisaje).

In Amsterdam, in Piata Rembrandt, exista un grup statuar ce infatiseaza Rondul de Noapte, "copie 3D " a celebrei panze a artistului.

Desigur, statuia nu se compara cu panza.

Am sa vorbesc mai mult despre acest tablou, cel mai cunoscut al artistului.

"Rondul de nopate" este, în primul rând, o pânză foarte mare ca dimensiuni. De abia încape pe un perete întreg. Are cam 360x460 cm.

Se ştie că, prin sec. XIX, personalul muzeului a tăiat puţin din pânza, ca să încapa în rama destinata ei. Ce oameni! : (Sa taie dintr-un tablou atât de frumos, ce acum mai şi valorează, cred, zeci de milioane de Euro!

Tabloul înfaţişeaza schimbarea gărzii la palat. Îl infatişeaza pe primarul de atunci al Amsterdamului (ce avea şi grad de căpitan), alături de un locotenent de-al sau.

Denumirea iniţiala a pânzei a fost alta.

"Rondul de noapte” a fost comandat de către miliţia locală care se dorea a fi imortalizată pe pânză, apelând în acest scop la unul dintre cei mai mari pictori ai vremii.

Tabloul a dat naştere unui mare scandal, fiindcă, ca orice artist, nonconformist, Rembrandt a nesocoitit dorinţele căpitanului ca figura sa să se afle in centrul atenţiei, artistul concentrându-se mai mult pe ideea de mişcare.

Prin urmare, ceea ce a frapat în epocă a fost senzaţia de mişcare pe care o lasă imaginea, până atunci se creaseră portrete care, deşi în mişcare, lăsau impresia de static.

In afara de aceasta noutate pentru acea vreme, Rembrandt introduce tehnica clarobscurului. O tehnica cu ajutorul careia artistul reda gradat luminile si umbrele dintr-o imagine, astfel obtine perspectiva imaginii, adancimea ei.

Rembrandt pune in valoare fetele celor doi din prim plan, ce sunt mult mai luminoase, si cu ajutorul acestei tehnici reuseste sa "lase in randul al doilea" multimea formata din vreo 15 alte persoane. Se vede clar "adancimea" imaginii.

Se sustine ca acesta panza ascunde mister si simboluri. Poate doar se incearca a se demonstra ca e o alta enigma gen Codul da Vinci.

In 2007 tabloului i s-a dedicat un film, "Nightwatching", dupa titlul panzei "The Night Watch".

In film, se sustine ca pictorul a utilizat acel tablou pentru a da în vileag o conspiraţie criminală împotriva celor din clasa conducătoare a Amsterdamului. Potrivit filmului, artistul a descoperit că cel care era căpitanul miliţiei a fost ucis şi că subalternii şi colegii săi au aranjat ca asasinatul să pară un simplu accident din timpul unor exerciţii de trageri.

De asemenea, “Rondul de noapte”, susţine regizorul filmului, conţine mesaje ascunse şi ironizează miliţienii, insinuând că unul dintre ei era gay, iar altul afemeiat.

Acelaşi film intenţionează să rezolve şi enigma sărăciei pictorului. Rembrandt, foarte bogat şi renumit în tinereţea sa, a murit în sărăcie. Filmul sugerează astfel că miliţienii, supăraţi de sfidarea pictorului, s-au răzbunat pe acesta, distrugându-i reputaţia şi viaţa personală.

Regizorul fimului merge chiar mai departe, are o explicaţie pentru identitatea fiecărui personaj din tablou şi ceea ce simbolizează fiecare. El îl descrie pe Rembrandt că pe “un Mick Jagger şi Bill Gates al acelor vremuri” şi explorează în continuare viaţa privată a artistului precum şi relaţiile amoroase ale acestuia.

Dincolo de acest film, ramane realitatea ca tabloul “Rondul de noapte”, desi cum spuneam a fost înconjurat de controverse la vremea sa, acum este considerat o capodoperă.

In anii '70 i s-a facut tabloului o analiza cu raze Roentgen, ceea ce a dovedit că lacul cu care Rembrandt a uns panza, lac menit să protejeze opera (ce înfăţişează o acţiune care se desfăşoară la lumina unei după-amieze târzii), se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.

Ar fi mai multe de spus despre aceasta panza. Eu, evident, sunt un laic in domeniul dar mi s-a parut o panza superba.

Exista, desigur si multe alte panze de Rembrandt la Rijksmuseum. Mai multe autoportrete ce il infatiseaza pe artist atat in tinerete, cat si la varsta maturitatii si la batranete.

Mai exista diverse alte portrete, reprezentand mai ales scene biblice. De exmplu, Petru lepadandu-se de Isus sau Ospăţul lui Baltazar. Aceste panze ale autorului sunt de dimensiuni mult mai mici decat Rondul de Noapte.

Alti artisti olandezi ale caror panze sunt expuse la acest muzeu, sunt Jan Steen sau Johannes Vermeer. Desigur, sunt artisti mult mai putin cunoscuti (cel putin la noi), dar panzele lor sunt frumoase si merita vazute.

Muzeul mai gazduieste si o biblioteca, cea mai mare in domeniul istoriei artei din Olanda.

---

VIZUALIZĂRI: 4259 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI