Istanbul note de calatorie 29 aprilie - 3 mai

TIPĂREȘTE

Vacanta la Istanbul a fost pe TO DO list de 2019, dar pentru biletele de avion am asteptat oferta Taromului stiind ca in cel putin 2 perioade din an au bilete cu 100 euro/ persoana/ dus-intors. Nu a fost Tarom, dar cei de la Turkish au avut ceva asemanator - 110 euro dus-intors.

A doua zi de Paste dis de dimineata am luat drumul aeroportului. La Otopeni putin pana in ora 8 nu era mare agitatie, dar cei de la Turkish avand mai multe bilete vandute decat locuri ne-au propus sa ne amanam zborul pentru 12 ore contra sumei de 250 euro. Am refuzat cu convingerea ca o zi pierduta de city break e greu de compensat financiar. Ne-am imbarcat si am decolat punctual.

Putin peste o ora cat a durat zborul ne-am delectat cu ce are mai bun un Boeing al Turkish de aproape 300 locuri in materie de infotaiment.

Am aterizat pe noul aeroport din Istanbul si dupa ce ne-am preluat bagajele, am schimbat cateva lire si am cautat peronul autocarului cu destinatia Taksim. Biletul se ia contactless din autobuz dupa ce intrati in posesia unui Istanbulkart ce se cumpara pentru 6 lire de la automat. L-am incarcat cu 50 lire si am platit cu acesta 2 bilete (18 lire fiecare) nefiind nominal.

Drumul pana la Taksim a durat putin peste o ora si pe la 13.30 am luat pulsul metropolei agitate cu vuiet de claxoane si oameni galagiosi. Pana la BC Pangaldi am mers pe jos nu mai mult de 20 de minute.

Dupa ce ne-am cazat ne-am intors spre Taksim si de acolo am inceput o plimbare linistita vreme de cateva ore pana in zona Galata. Am intrat in magazinele de pe Istiklal si in cele din urma am ajuns in Piata cu Turnul Galata. Dupa pozele de rigoare am coborat strazile abrupte pana pe Podul Galata acolo unde am mancat Balik Ekmek (acel sandvis cu peste specific zonei).

La intoarcere am plecat din zona podului pe niste strazi paralele cu cartierul Galata si am ajuns dupa un drum plin de urcusuri de aproape o ora inapoi la Taksim. Ne-am aprovizionat de la un Carrefour din zona si am luat niste prajituri minunate de la cofetaria Polo dupa care ne-am intors la cazare. Pe fondul devalorizarii lirei cotate in perioada cat am stat noi la 0.7 lei totul ni s-a parut accesibil ca pret si uneori chiar mai ieftin decat in Romania.

Ziua 2 dupa micul dejun am plecat de la hotel la ora 10 cu destinatia Sultanahmet. Am luat metroul din statia Osmanbey si dupa 4 statii pe linia verde eram in zona Universitatii. Am trecut de o strada pietonala care face legatura cu artera Divan Yolu de unde am luat tramvaiul. In 10 minute eram in zona cea mai vizitata a Istanbulului. Ne-am asezat la prima coada de la Hagia Sophia. In mai putin de 30 de minute eram in muzeu ceea ce a fost mai mult decat rezonabil. Aripa stanga a vechii biserici crestine era in renovare deci am avut grija din ce unghi facem fotografiile ????.

Am admirat lacasul de cult unic prin istoria sa, am urcat la etaj unde dupa restaurare au iesit la iveala alte fresce crestine si ne-am bucurat de ineditul obiectivului. De la Hagia Sophia am trecut strada la Cisterna unde am dat de alta coada, dar dupa 20 de minute eram in "adancul" fara apa. Tot din cauza lucrarilor de restaurare imensul rezervor de apa fusese golit. Am admirat sutele de coloane unele cu celebrele meduze si am plecat mai departe pentru ca ziua era abia la jumatate.

Am fost la Moscheea Albastra aflata si ea partial in renovare. Am nimerit in afara programului de rugaciune asa ca am intrat destul de repede. Frumos, dar pacat ca nu ne-am putut bucura de maretia moscheii din cauza schelelor si a mirosului din jur care nu era tocmai placut (toti vizitatorii sunt obligati sa se descalte la intrare). De la Moscheea Albastra am ajuns pe locul unde a fost Hipodromul acolo unde momentan sunt amplasate 3 coloane cu insemnatate istorica. Urmatoarea oprire trebuia sa fie la Topkapi, dar acesta era inchis martea. Asa ca a trebuit sa revenim urmatoarea zi la palat.

Am plecat pe strada Soğuc Çeşme cu case de lux din spatele Hagia Sofia si mai departe pe bulevardul care duce spre Marele Bazar. In apropiere am luat masa si am intrat la Baile Cemberlitas de unde am gasit si o harta turistica a Istanbulului. In Bazar ne-am pierdut pe zecile de stradute ce-l inconjoara fara a negocia sau cumpara ceva. Este impresionant sa vezi ca sunt cartiere intregi pline de strazi cu tot felul de magazine unde gasesti de toate pentru toti. La cel mult 15 minute de Marele Bazar se afla Bazarul de Mirodenii mult mai mic, dar cu o arhitectura deosebita. Este recent renovat si organizarea asemanatoare a magazinelor il transforma intr-un obiectiv foarte placut ochiului.

Pentru ca se lasa intunericul ne-am intors la cazare pe jos pe artera comerciala principala si pe langa Taksim. Piata era complet blocata cu garduri de protectie si la tot pasul erau sute de politisti. A trebuit sa ocolim intreaga zona pentru ca accesul era interzis.

Ziua 3 a fost dedicata vizitarii palatelor imperiale. Cam mult ce e drept sa vezi doua palate mari intr-o singura zi, dar asa ne-a permis programul ????.

In 30 de minute de mers pe jos de la hotel am ajuns la Palatul Dolmabahce aflat in imediata apropiere a stadionului echipei Besiktas. Nu am stat la coada mai mult de 15 minute pentru bilete. Acesta ne-a placut mai mult decat Topkapi fiind palatul nou in care au locuit sultanii in secolele XIX-XX si unde si-a gasit sfarsitul celebrul Ataturk. Vizitarea muzeului cu toate incaperile dureaza mai bine de 2 ore.

La plecare am vazut statia de unde vapoarele pleca spre Insula Printilor acolo unde urma sa ajungem joi. Am luat tramvaiul pana la Topkapi acolo unde vizita a durat aproape 3 ore. Mare, complex cu multe pavilioane menite sa te poarta prin istoria indelungata a infloritorului Imperiu Otoman.

Nu intru in detalii legate de obiectivele din Topkapi pentru ca merita descoperite de fiecare vizitator in parte. Pe seara am plecat spre Suleymani unde am apucat sa vedem si mormintele sultanilor inainte de inchiderea programului de vizitare. Apoi din zona Eminou am pornit pe acelasi traseu de intoarcere pe jos spre cazare. Am servit masa chiar pe Podul Galata.

Ziua 4 am alocat-o excursiei pe Insula Printilor. Am luat vaporul chiar de langa Dolmabahce pe o ploaie rece. Spre norocul nostru cand am ajuns pe insula a aparut si soarele. Am luat o harta de la un infopoint din port si am pornit pe jos intr-un tur al insulei. Atentie ca inchirierea bicicletelor poate fi o alegere neinspirata la cat de abrupte sunt pantele in anumite locuri. Am trecut pe langa ruinele celei mai mari constructii de lemn din lume (un fost orfelinat neasteptat de mare si punctul final al plimbarii a fost biserica ortodoxa Sfantul Gheorghe dupa un drum de o ora si jumatate pe jos (ultimii 900 de metri chiar anevoiosi). Din cel mai inalt punct al insulei se vede o frumoasa panorama cu coasta Istanbulului.

Ne-am intors spre port pe traseul turistic de data aceasta si dupa o plimbare prin centrul insulei si o racorire la terasa am plecat la ora 16 catre portul Eminou. Seara am intrat inca o data in Bazarul de Mirodenii pentru cumparaturi chiar inainte de inchidere. Atentie la ce alegeri faceti pentru ca pe strazile de langa bazar am descoperit produse si la jumatate de pret fata de cele din bazar. Consider ca practica negocierii e doar o strategie de pacalit clientii pentru ca oricum pretul initial e cu mult umflat fata de cel real.

La intoarcere am folosit acel metrou funicular care ne-a lasat in cartierul Katabas. Am luat masa in zona si ne-am intors la cazare.

Ziua 5 - intrucat obiectivele pe care ne-am propus sa le vedem erau toate acoperite ne-am rezervat o ultima zi cu program liber. Dupa ce am facut check out-ul si am lasat bagajele la receptie am plecat spre Universitate. De acolo am pornit pe jos prin zona altui bazar ajungand pana pe Bulevardul Kennedy si de acolo am mers inca o data spre Sultanahmed.

Dupa o pauza in parc si cautand cele mai reusite cadre cu Moscheea Albastra am ales ca traseu de intoarcere drumul prin Marele Bazar. Am trecut din nou prin acesta si am luat cateva suveniruri. Ajunsi in zona Eminou nu am ratat ocazia sa facem o plimbare cu vaporul pe Bosfor. Vreme de aproape 2 ore am admirat Istanbulul atat de pe partea europeana cat si de pe cea asiatica. Din Eminou am luat metroul pana la statia Sisli. In ultimele ore ale sederii am ajuns la Mall Cevahir de unde am mai facut ceva cumparaturi.

Ne-am intors la hotel sa ne preluam bagajele si apoi drumul cu autocarul pana la aeroport.

La intoarcerea cu Turkish de la miezul noptii am avut parte de o experienta neplacuta. Avion overbooked, check in la aeroport fara locuri atribuite si surpriza ca la poarta de imbarcare eram 8 pasageri in plus fata de locurile in avion. Dupa lungi insistente am fost printre norocosii care s-au imbarcat, dar asta nu a fost tot din experienta Turkish. La Otopeni unul dintre bagaje nu a mai ajuns. Reclamatii, formulare, intarziere de 36 de ore, despagubiri din partea companiei si in cele din urma l-am recuperat duminica. In rest ramanem cu amintirea unui alt city break reusit in care am vazut o lume cosmopolita la limita dintre Orient si Occident.

Pentru cei care doresc sa experimenteze sa zicem partea soft a Asiei este o recomandare potrivita sa vada Istanbulul.

---

VIZUALIZĂRI: 1494 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI