Manastirea Sucevita, o alta nestemata sfanta ce straluceste la gatul unicei Bucovine

TIPĂREȘTE

(continuarea circuitului din Maramures - Bucovina, aug. 2010)

Dupa vizitarea Manastirii Moldovita, am luat calea spre o alta perla sfanta bucovineana, la Manastirea Sucevita. Aceasta este situata in partea de est a Obcinei Mari, la doar 21 km de Manastirea Moldovita.

Drumul a fost mai mult decat incantator. Soseaua serpuieste pe vai si culmi muntoase bogat impadurite, intrerupte din loc in loc de pasuni verzi si atat de frumoase, decorate din plin cu capite de fan cosit. Se deschid de aici niste peisaje care pur si simplu iti taie respiratia in frumusete si spectaculozitate. Si soseaua este buna, fara gropi sau crapaturi. Si ma gandeam eu atunci ca se poate si la noi; de ce nu peste tot, asta e o alta problema…

Manastirea Sucevita este situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita. Este destul de aproape de Radauti, numai la 18km sud-vest de acest orasel moldovenesc. La Radauti aveam sa ajungem la finele zilei pentru cazare. Dar deocamdata mai aveam cateva obiective de vizitat.

Ajunsa la Manastirea Sucevita, am vazut, precum la precedenta, ca si aici intrarea se face printr-un turn patrat, cu o poarta boltita, incadrata in parti de ziduri groase din piatra. Dupa ce am vizitat manastirea, am observat ca aceasta este incercuita de aceste ziduri inalte, prevazute cu contraforturi si metereze, care formeaza un patrulater, la fiecare colt avand turnuri. Deasupra gangului de la intrarea prinTurnul Portii, (al 5-lea), am vazut stema Moldovei si o pictura care reprezinta “Invierea Domnului”.

Manastirea Sucevita a fost inaltata de catre familiile de boieri Movila, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Prima ctitorie a Movilestilor a fost o biserica mai modesta ridicata in jurul anilor 1581. Pe timpul domniei lui Petru Schiopu, fratii Movila avand o situatie materiala mai prospera si fiind si sfetnicii voevodului, au inceput ridicarea unei alte manastiri mai mari, rezultand aceasta constructie frumoasa pe care o vizitam si eu in acea zi calduroasa de august.

Biserica Sucevita ce poarta hramul “Invierea Domnului”, a fost deci ridicata intre anii 1582 si 1584 si imbratiseaza stilul arhitecturii traditionale moldovenesti. Chiar daca atunci, in gandul meu imi ziceam ca mai toate sunt la fel si aveam o oarecare dreptate, totusi fiecare se diferentiaza de celelalte prin anumite caracteristici distincte.

Si aceasta biserica este o imbinare armonioasa intre elementele de arta bizantina cu cele gotice, stil consolidat pe vremea domniei lui Stefan cel Mare, la care se adauga elementele arhitecturii de la vechile biserici de lemn din Moldova.

Eremia Movila venit pe scaunul domnesc in anii 1595, a adaugat acestei biserici cele 2 pridvoare: unul este situat la intrarea in locasul sfant dinspre sud si cel de-al doilea este spre nord. Tot atunci s-au construit si zidurile cu turnurile de incinta, acestea dand manastirii infatisarea de cetate medievala. De asemenea, Eremia Movila a ridicat si chiliile si o casa domneasca, ale carei ruine se mai pot vedea undeva spre partea de nord a complexului monahal.

Am vizitat manastirea mai intai pe interior, de aceasta data. Am patruns printr-un pridvor deschis. Si acest locas sfant poarta acelasi stil cu 5 incaperi; pe langa pridvor mai sunt camera mormintelor, pronaosul, naosul si altarul.

Intregul ansamblu de picturi, atat cele exterioare cat si cele interioare ale acestei manastiri mi-au dat senzatia ca deschid o uriasa Biblie uriase, puternic ilustrata in culori. Aici am observat ca predomina “verdele de Sucevita” si chiar mi-am dorit ca aceasta sfanta carte sa-mi fie citita pagina cu pagina. Si mi s-a implinit dorinta prin glasul domol dar ferm al unui calugar ce l-am avut aici ca ghid spiritual. Si de aici am invatat cateva lucruri foarte importante si ochii, gandul, mintea dar mai ales inima au incercat sa absoarba cat mai multe din cele relatate de sfantul calugar.

Aceasta manastire are un specific aparte: pictura interioara este realizata conform programului iconografic traditional, pastrand mostenirea veacului al 16-lea, deci cu aceleasi teme ca la celelalte manastiri moldovenesti; dar totodata aduce o serie de inovatii, care anunta noua conceptie a picturii in sec. 17 in Moldova. Picturile interioare au fost realizate de doi pictori moldoveni: Ioan Zugravu si fratele sau, Sofronie si se pastreaza in forma sa originala. Acestia au adus ca noutate stilul de pictura a unei pagini religioase, prin calitatile sale de mesteri miniaturisti, imprimand unitatii ansamblului si transformandu-l in mici compozitii de sine statatoare. In culori vii, de la verdele smarald pe care l-am vazut mai pregnant atat pe picturi dar si ca decor al altarului si rosul este prezent ca si auriul care, dupa parerea mea, au creat contraste puternice. Aici toate picturile sunt imbogatite si prin alte teme teologice mai rar intalnite pana atunci in Moldova.

Pridvorul este pictat cu tema “Judecatii de Apoi” care se vede mai stearsa decat la Moldovita. Aici se gaseste si relatarea istorica si anume “Intampinarea moastelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava la curtea domnitorului Alexandru cel Bun”. Iconografia pridvorului este urmata in alte doua registre de vietile sfintilor “Ioan Botezatorul, martiriul” si “Minunile Sf. Arhanghel Mihail”.

Dintr-o incapere in alta am intrat prin niste usi boltite, purtand arhitectura stilului gotic, imbinat cu stilul traditional moldovenesc. In naos am putut vedea picturile mai sterse dar am reusit sa disting multe scene religioase si prin relatarile ghidului nostru spiritual, acel calugar mic de stat dar foarte “mare” in cunoasterea biblica. Aici ni s-au prezentat scene din viata mantuitorului (minunile si patimile sale) precum si ilustrarea unor versuri din “Geneza”. Tot in naos am ramas chiar impresionata de cele doua tablouri votive. Intr-unul il prezinta pe domnul Moldovei, pe Ieremia Movila, cu toata familia sa, prezentand Mantuitorului macheta cu biserica Sucevita. Iar in al doilea tablou este Gheorghe Movila, fratele domnitorului, intr-un moment de rugaciune.

Ajunsa in altar, aici mi s-a deschis o alta perspectiva. Am vazut frumusetea si minunatiile din fata altarului, cu atat de multe icoane mai mici sau mai mari, dar toate sunt imbratisate in rame aurite si cu brauri colorate in verde si rosu. Toate picturile din altar sunt mult mai vizibile, fiecare este o mica opera de arta de o valoare inestimabila, dupa parerea mea.

Cupola mi s-a deschis deasupra capului, ca o inaltare spre cer. Aici am vazut din nou imaginea impunatoare a lui Iisus Hristos – “Pantocrator” care binecuvanteaza cu ambele maini intrega Sa creatie; este ceva de exceptie. Apoi coborand tot mai jos ni s-au prezentat pe rand, serafimii si heruvimii, arhanghelii si ingerii, prorocii si apostolii.

La baza turlei in cerc ni s-a spus ca este reprezentata “Divina Liturghie” iar in parti, in arcurile boltilor moldovenesti sunt pictate atat de minunat patru momente cruciale referitoare la Intruparea Cuvantului lui Dumnezeu: Bunavestire, Nasterea, Intampinarea si Botezul.

Dupa ce am admirat intregul altar si am trecut prin fata lui, cu rugaciuni tacute, am iesit din biserica pentru a cunoaste si admira si picturile exterioare.

Aici vazusem deja in pridvor tabloul cu “Judecata”. Urma sa cunoastem si celelalte motive religioase. Micul-mare calugar ne-a spus ca la aceasta biserica tema principala o constituie ampla compozitie ce se desfasoara pe absidele bisericii, ce poarta numele de “Rugaciunea tuturor sfintilor” (Cinul).

Insa, pe peretele de la nord ni s-a prezentat cea mai revelatoare si definitorie compozitie religioasa de la Sucevita: “Scara Sf. Ioan Scararul” (Scara Virtutilor). Am vazut tot acest perete al bisericii, zugravit intr-un amplu tablou extrem de bine pictat dar si bine conservat. Aceasta Scara a virtutiilor reprezinta o extrem de valoroasa si importanta capodopera a picturii medievale romanesti. Aici am inteles atat de bine, metaforic si perfect redat, urcusul spiritual calauzit de credinta si fapte bune prin care omul poate redobandi paradisul pierdut. O scara pictata pe diagonala desparte ingerii de oamenii care stau la granita dintre bine si rau, la intersectia dintre a cadea in pacat si in iad sau de a se ridica la cer ajutati de ingeri si a ajunge in rai. Mi-a placut cel mai mult aceasta pictura alegorica, ce semnifica, dupa parerea mea, lupta in viata a fiecaruia dintre noi, alegerea drumului nostru prin viata aceasta efemera, sper a fi buni si a face bine sau nu…

Tot aici ni s-au mai aratat si scene din “Geneza” reprezentand creatia lui Adam si Eva, pacatul originar, izgonirea lor din Paradis si viata lor pamanteasca. Si acestea s-au pastrat destul de bine, in pofida trecerii nemiloase a timpului.

Pe peretele sudic al bisericii am vazut si aici o reprezentare a “Arborelui lui Iesei”, dar si cateva picturi din “Viata lui Moise”.

In incinta manastirii exista si Muzeul manastirii, care pastreaza una dintre cele mai bogate si mai pretioase colectii de arta medievala din Moldova. Aici se gasesc acoperamintele de morminte ale domnitorilor Ieremia si Simion Movila, care sunt socotite niste broderii capodopera; acestea reprezinta printre cele mai reusite portrete laice de epoca. Alte bogatii ale acestui asezamant sfant mai sunt si caseta din argint, in care este pastrata o suvita din parul doamnei Elisabeta, sotia lui Ieremia Movila, alte obiecte de cult dar si manuscrise si tiparituri foarte vechi si diverse obiecte de mobilier.

Mi-a placut foarte mult si acest complex manastiresc. Am plecat de aici impacata si mult mai imbogatita sufleteste. Tot ce-mi doresc este sa mai am si alte ocazii de a vizita nordul Moldovei si totodata si manastirile bucovinene.

Faima si recunoasterea Manastirii Sucevita, alaturi de celelalte manastiri pictate din Moldova, au depasit demult hotarele tarii noastre si toate stau marturie vie si nestramutata peste veacuri, a credintei stramosesti si a puterii de creatie dintotdeauna a poporului roman.

Si v-am povestit si eu cate ceva despre Manastirea Sucevita, doar pentru ca precum multi, multi altii, si eu AmFost Acolo!

Cu mult drag pentru voi, in speranta ca v-am fost de folos,

Ileana

---

VIZUALIZĂRI: 2753 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI