Mănăstirea Sucevița - patrimoniu UNESCO

TIPĂREȘTE

Impreuna cu alte biserici pictate din nordul Moldovei, construite la sfarsitul sec. XV si inceputul sec. XVI (Arbore, Humor, Moldovita, Patrauti, Probota, Suceava si Voronet) biserica Manastirii Sucevita a fost inclusa in Lista Patrimoniului cultural mondial UNESCO. Frescele originale, care inca se mai pastreaza, fac faima manastirii si a intregii Bucovine atragand vizitatori din tara si de peste hotare. De-a lungul vremii, am vizitat si eu bisericile pictate din nordul Moldovei, unele dintre ele chiar de mai multe ori.

Manastirea Sucevita este un complex monahal amplasat la 18 km de Radauti. Pentru ca nu o mai vizitasem de mult, m-am bucurat cand - cu ocazia Intalnirii AFA-2025 de la Gura Humorului - Manastirea Sucevita a fost inclusa in programul nostru de vizite in grup. Dupa Radauti unde am poposit pentru masa de pranz cu celebra ciorba radauteana si pentru Manastirea Bogdana cu prima biserica de piatra din Moldova, cu autocarul, in cateva minute am ajuns la Sucevita.

Dinspre Radauti, accesul la Manastirea Sucevita se face pe Drumul National 17A, prin localitatea Marginea aflata la 9 km, continuand apoi inca 9 km pana la Sucevita.

Pe la inceputul sec. XVI, in valea Sucevitei exista o biserica de lemn. Manastirea Sucevita cu Biserica “Invierea Domnului” , de piatra, este ctitoria comuna a familiei boierilor Movilesti din Moldova: Gheorghe Movila - episcop al Radautilor (1577-1587) si viitor mitropolit al Moldovei (1588-1591,1595-1600,1601-1605), Ieremia Movila - viitor domnitor al Moldovei (1595-1606) si Simion Movila - viitor domnitor al Tarii Romanesti (1600-1601) si al Moldovei (1606-1607), toti trei bucurandu-se de ocrotirea si sprijinul domnitorului Petru Schiopul al Moldovei (1574-1577,1578-1579,1582-1591).

Se spune ca pentru iertarea unor grele pacate, o femeie din partea locului a transportat cu carul ei tras de bivoli, timp de 30 de ani, piatra necesara constructiei. Nu se stie care a fost motivul pentru care femeia si-a impus o sarcina atat de aspra, dar legenda mentioneaza faptul ca ea si-ar fi exprimat dorinta de a fi inmormantata in biserica. Aceasta cinstire nu i-a fost acordata, dar, pentru ca amintirea si jertfa ei sa nu se stearga, i s-a pus chipul cioplit in piatra deasupra unuia dintre masivele contraforturi. Asadar, daca ajungeti la Manastirea Sucevita, cautati cu privirea figura ciudata, cu trasaturi dure, ale celei care si-a jertfit viata astfel!

Pe sub turnul cu paraclis, prin gangul intrarii deasupra careia se afla stema Moldovei, am patruns in incinta - un patrulater de 100x104 m, inconjurat de ziduri inalte (6 m), foarte groase (3 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja si turnuri la fiecare colt. Construit ca resedinta domneasca fortificata, asezamantul avea un paraclis, case domnesti si beciuri. Zidurile puternice, cu turnuri de aparare, datand din sec. XVI-XVII, se pare ca au fost ridicate nu numai impotriva cetelor pradalnice din afara, ci si impotriva unui eventual atac din partea adversarilor din tara. In 1601, intr-o scrisoare adresata regelui Poloniei, voievodul spunea ca „... au inceput a striga in gura mare, infruntand ordinele noastre si declarand ca nici intr-un chip nu mai pot rabda si suferi o nevoie atat de mare...” .

Ridicata in perioada 1582-1584, biserica Manastirii Sucevita a fost sfintita in anul 1584, la sarbatoarea Sfintelor Pasti, de episcopul Gheorghe Movila al Radautilor, primind hramul “Invierea Domnului” . Constructia este in stilul arhitecturii moldovenesti din acea vreme - o imbinare de elemente de arta bizantina si gotica - la care se adauga elemente de arhitectura a vechilor biserici de lemn din Moldova. Edificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. O nota aparte fac cele doua mici pridvoare deschise adaugate mai tarziu pe laturile de sud si de nord, de influenta munteneasca. In pridvorul de sud, deasupra usii de la intrare, in zid, a ramas pana astazi un loc nescris, rezervat probabil pentru pisania care urma sa specifice numele ctitorilor si perioada edificarii sfantului lacas. Din motive necunoscute, dupa incheierea lucrarilor de pictura, pisania nu a mai fost completata.

Si peretele vestic pare neterminat. El nu are pictura. Se presupune ca zugravul, care lucra la Manastirea Sucevita, dar si la cea din Burdujeni, a cazut de pe schela si a murit.

Familia Movilestilor a detinut importante dregatorii incă din vremea lui Stefan cel Mare. Documentele din perioada 1490-1507, precum si pomelnicul manastirii amintesc de un stramos al Movilestilor, boierul Cozma Movila, care a fost paharnic in divanul tarii.

Pretentiile dinastice ale familiei Movila se justifica prin aceea ca Maria, sotia logofatului Ioan Movila, mama celor trei frati - Gheorghe Movila, Ieremia Movila si Simion Movila - era fiica domnitorului Petru Rares si nepoata lui Stefan cel Mare. Constienti de descendenta lor princiara, urmasi ai Musatinilor, cei trei frati au construit ansamblul monahal de la Sucevita pe masura pretentiilor si a posibilitatilor materiale ale unor boieri foarte instariti si puternici. Gheorghe Movila, Ieremia Movila si Simion Movila au acordat permanent o atentie speciala ctitoriei lor comune care, dupa moartea lor, va deveni necropola a familiei.

Ctitorita la initiativa mitropolitului Gheorghe Movila, dupa venirea pe tronul Moldovei, in anul 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase amplasate la intrare, zidurile si turnurile de incinta care dau asezamantului aspect de cetate medievala, o casa domneasca, precum si chilii pentru calugari. Tot in timpul sau se executa pictura interioara si exterioara, in fresca, de catre doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie. De o mare valoare artistica, culturala, istorica si religioasa, pictura se pastreaza si astazi in forma sa originala.

In camera mormintelor isi dorm somnul de veci fratii voievozi Ieremia si Simion Movila ale caror lespezi funerare din marmura, sunt valoroase obiecte de arta medievala moldoveneasca.

Tabloul votiv infatisand familia lui Ieremia Movila se afla in partea stanga a usii naosului. In partea opusa se afla un alt tablou votiv reprezentand pe mitropolitul Gheorghe Movila, initiatorul construirii bisericii si pe tatal fratilor Movila, Ioan Movila, fost logofat, calugarit la batranete cu numele de Ioanichie.

Biserica Manastirii Sucevita este ultima biserica din grupul celor pictate la exterior din nordul Moldovei, fapt care l-a determinat pe cercetatorul de arta francez Paul Henry sa o numeasca "testament al artei vechi moldovenesti". Ea incheie epoca de mari creatii care a fost secolul XVI, ale carei monumente cu pictura exterioara constituie capodopere ale artei universale.

Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia epocii lui Petru Rares (prima jumatate a sec. XVI), dar introduce si teme noi.

Pictura interioara repartizata pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, este imbogatita prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia. In pridvor se remarca “Judecata de Apoi” , dar si relatarea istorica a intampinarii moastelor Sf. Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel Bun.

Naosul prezinta un mozaic de scene din Viata lui Iisus, trei imagini ale Genezei, precum si tabloul votiv foarte bogat in personaje.

Unica in pictura moldoveneasca este iconografia ocnitei - Viata lui Moise - tot miniaturizata, unde apar si catei, purcei, ba chiar si evrei cu caciuli specifice, Maica Domnului - pe bolta - cu flori in nimb, incadrata de un peisaj montan.

Alte scene descriu, in pronaos, Viata Sf. Gheorghe, Viata Sf. Nicolae, Calendarul, Sinoadele…

Pictura exterioara a Manastirii Sucevita, lucrare a fratilor moldoveni Sofronie si Ion,  este cea care s-a pastrat cel mai bine dintre cele 8 biserici moldovenesti cu pictura exterioara. Totodata este singura care pastreaza pictura pe latura de nord, acolo unde este reprezentata scena "Scara virtutilor".

Demne de mentionat sunt Rugaciunea tuturor sfintilor, Arborele lui Iesei, ciclurile complete din viata Sf. Ioan cel Nou, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, friza profetilor si filozofilor antici intre care se regasesc David si Solomon, Homer, Sofocle si Aristotel.

Fatada sudica, la extremitatea absidei, este decorata cu alt mare ansamblu pictural - „Arborele lui Iesei” - care reprezinta genealogia fizica si spirituala a lui Hristos, stramosii si toti cei care i-au proorocit venirea pe pamant.

Pe peretii celor trei abside se desfasoara un singur, dar vast ansamblu pictural - “Cinul” . Ansamblul este impartit in sapte registre orizontale care ilustreza ierarhiile ceresti si pamantesti: serafimii, ingerii, profetii, apostolii, episcopii, martirii, pustinicii si calugarii. Aceasta este o tema unica in lumea crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova.

Definitorie pentru pictura bisericii Manastirii Sucevita este “Scara lui Ioan Climax” , de pe fatada nordica. Pe o mare suprafata se desfasoara cel mai valoros ansamblu pictural exterior al Sucevitei, scena care reprezinta o veche credinta populara, aceea ca dupa moarte sufletul trebuie sa treaca prin mai multe vami (vamile vazduhului), pentru a ajunge la judecatorul suprem. Aceasta scara mai este denumită “Scara cerurilor” sau “Scara virtutilor” .

Muzeul manastirii pastreaza una dintre cele mai bogate si mai pretioase colectii de arta medievala din Moldova: acoperamintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (1606) si Simion Movila (1609), portretele lui Ieremia si Simion Movila, tetraevangheliarele ferecate in argint aurit, un chivot donat de Mitropolitul Gheorghe Movila, capodopere ale broderiei datand din sec. XV-XVI, din vremea lui Stefan cel Mare si Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle, epitaful cu 10.000 de margaritare (1597), precum si caseta de argint cu parul doamnei Elisabeta, sotia lui Ieremia Movila.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 43 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI