Lepenski Vir - O descoperire arheologică echivalentă cu găsirea vestigiilor Troiei?

TIPĂREȘTE

Este întrebarea pe care o lansa jurnalistul Nicolae Plopeanu într-o corespondență de la Belgrad, publicată în ianuarie 1968, la puțin timp după amplele cercetări arheologice desfășurate în situl de pe malul Dunării. În 1960 se făcuseră primele descoperiri arheologice la Lepenski Vir (fragmente ceramice), urmate de cercetări sistematice în 1965 și de fabuloasele descoperiri ale sculpturilor antropomorfe din piatră în 1967. Arheologul sârb Dragoslav Srejović (ro.wikipedia.org/wiki/Dra ... v_Srejovi%C4%87) este protagonistul acestei epopei, cel care a adus la lumină lumea misterioasă a oamenilor de la Lepenski Vir și a făcut cunoscute vestigiile unei civilizații preistorice care avea să schimbe imaginea asupra începuturilor Europei.

Din programul vacanței petrecute în Serbia nu putea lipsi situl arheologic Lepenski Vir, astfel că prima oprire din periplul sârbesc a fost în acest punct. La circa 16 km distanță de orășelul Donji Milanovac și la 70 km depărtare de vama Djerdap/Porțile de Fier I se află așezarea preistorică salvată în anii `70 de apele Dunării. Când spunem „Lepenski Vir” ne referim la mai multe niveluri succesive de locuire în același areal, acoperind epocile mezoliticului și neoliticului (numerotate de arheologul sârb: proto, I cu mai multe subfaze, II, IIIa și IIIb). În același timp, situl care a dat numele culturii Lepenski Vir făcea parte dintr-o rețea mai largă de așezări preistorice răspândite în zona Porților de Fier, pe ambele maluri ale Dunării.

Obiectivul este semnalizat cu indicator la șoseaua națională, se coboară o alee betonată până într-o parcare încăpătoare. Aici găsim și un mic local cu terasă pentru refresh. Din parcare avem de mers la pas circa 500 m până la construcția din metal și sticlă care protejează situl arheologic. În prima parte a traseului vedem un mic muzeu al satului în aer liber, cu câteva construcții specifice zonei.

La intrare în hala-muzeu se află biroul de unde achiziționăm bilete personalizate: 650 RSD/ adult (aprox. 30 lei), după care suntem invitați în sala de proiecție, un mic amfiteatru în care urmărim un film de aproximativ 15 minute, ce ne prezintă povestea descoperirilor arheologice de la Lepenski Vir. Vedem imagini de arhivă filmate în anii `60-`70, echipele de tineri studenți conduse de arheologul Srejović, și chiar imagini cu proprietarul terenului pe care au fost descoperite urmele așezării străvechi. Filmul documentar avea subtitrare în limba română.

Lângă spațiul de vizionare descoperim muzeul, o sală de expunere generoasă, cu vitrine bine iluminate care pun în valoare o serie de artefacte originale, descoperite în timpul săpăturilor arheologice: unelte, podoabe, piese de ceramică, amulete altare etc. Etichetele explicative sunt redactate în două limbi: sârbă și engleză. Pe o latură sunt expuse replici ale sculpturilor monumentale cu chipuri umano-pisciforme – dacă le privești cu atenție chiar au trăsături de pește! Sculpturile suscită și astăzi un interes deosebit în rândul istoricilor și arheologilor, scopul existenței lor nefiind pe deplin elucidat: sunt reprezentări ale strămoșilor? Sunt divinități ale fluviului? Spirite protectoare ale comunității? Cert este că multe dintre ele au fost descoperite în contexte care sugerează o funcție ritualică, un rol sacru în viața așezării.

După ce vizităm muzeul ieșim în spațiul central al imensei construcții metalice pentru a admira așezarea preistorică, urmele colibelor trapezoidale (cu o dimensiune între 5,5 mp și 30 mp) fiind vizibile pe mai multe terase. Așezarea a fost relocată în 1971, iar conservarea finală s-a încheiat în anul 2011. Observăm toate elementele constitutive ale colibei: vatra de foc delimitată de pietre, spațiul destinat locuirii/dormitului,  locul destinat ritualurilor sacre (unde erau amplasate sculpturile ciudate). Pardoseala colibelor era realizată dintr-un material pe bază de calcar roșiatic, extras din zonă, prelucrat și întărit astfel încât să formeze o suprafață foarte dură, suprafață care era ulterior finisată cu un strat subțire de culoare roșie sau albă. În afara construcției metalice putem vedea două colibe reconstituite – ce viață simplă duceau acei oameni! . Alte vremuri, alte griji! :)

Vestigiile de la Lepenski Vir dovedesc existența unei comunități înfloritoare, caracterizată prin utilizarea unor forme arhitecturale bine definite în construirea locuințelor și prin realizarea unor sculpturi în piatră deosebite. Materialele turistice și de popularizare scriu despre Lepenski Vir ca fiind „leagănul civilizației europene” , ceea ce e prea mult. Plutesc încă multe mistere în jurul acestei comunități aflate în tranziția de la stadiul de vânători-culegători la cel de agricultori și care a lăsat posterității acele chipuri ciudate, cioplite în piatră.

În interiorul halei-muzeu există un stand de suveniruri și alte diverite cărți și materiale informative. De asemenea, există toalete, curate și dotate cu tot ce este nevoie.

Concluzii. Lepenski Vir este unul dintre cele mai importante situri preistorice din Europa, vă îndemn să îl vizitați dacă ajungeți în acea parte a Serbiei. Biletul nu este scump, iar priveliștea așezării, protejată de construcția specială ale cărei ferestre mari se deschid către Dunăre, este spectaculoasă. Lepenski Vir este un loc unde te scufunzi în istorie veche. Cui îi place!

P. S. Despre sculpturi: Și sculpturile (în număr de 54) găsite pe podelele clădirilor pornesc de la un element de bază: pietrele șlefuite de ape. Artistul și-a permis să schimbe forma pietrei numai atât cât i-a fost necesar să-i dea trăsăturile dorite. Modelarea, măiestrit executată, poartă, de asemenea, pecetea unei simetrii perfecte. Artistul de la Lepenski Vir, creator spontan, nu la comandă, este în primul rând preocupat să înfăţişeze figura umană. In faza mai veche, chipul omului este când încordat sau sever, când liniştit sau timid. Mai târziu figurile încep să se diferenţieze, ochii se lărgesc, iar gura crește transformându-se într-o grimasă dureroasă. Toate par cuprinse de un fel ciudat de teamă, de groază în fața sfârșitului apropiat. Această caracteristică a sculpturilor pare a avea un sens. Arta de la Lepenski Vireste doar arta unor oameni — culegători, vânători sau pescari — pentru care „ziua de mîine” era întotdeauna o problemă grea. Dar, indiferent dacă aceste sculpturi exprimă forţa, neliniştea sau durerea, ele rămân apropiate omului, destinului său. (N. Plopeanu, „Lepenski Vir - O descoperire arheologică echivalentă cu găsirea vestigiilor Troiei?” , Contemporanul, 5 ianuarie 1968)

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 39 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI