Skopjie. Maretie sau kitch?

TIPĂREȘTE

Salutare dragi colegi si navigatori pe site-ul A.F.A. Astazi am sa va povestesc impresiile mele despre capitala republicii Macedonia, orasul Skopjie.

In drumul meu catre litoralul albanez am programat si o vizita in acest loc, pentru a revedea acest oras in care mai poposisem cu 6-7 luni in urma. Atunci nu prea am putut sa imi fac o impresie despre acest loc, am ajuns in oras dupa amiaza la ora 15, zi de februarie, se intuneca devreme si cireasa de pe tort o ploaie rece si interminabila au facut ca vizita in acest oras sa fie foarte scurta si foarte sumara. Si in plus voiam sa imi raspund si la intrebarea care da titlul acestui review, maretie sau kitch.

Dupa un drum de aproape 200 de km de la Nis la Skopjie in jurul orei 11 ajungem in capitala Macedoniei. Vreme superba, soare toate conditiile sant indeplinite pentru a vedea din nou aceste locuri.

Gasim cu ajutorul lui gipy foarte usor hotelul Alexander, parcam masina intr-o zona privata contra cost, facem formalitatile de cazare, urcam bagajul si iesim sa exploram orasul. Deja aveam o lista cu obiectivele pe care nu trebuia sa le ratam in aceasta vizita. Rucsacul in spate, harta in mana si o luam la pas pe cea mai frumoasa strada pietonala din Skopjie, Macedonia.

Cred ca este orasul cu cele mai multe statui din lume. Sant amplasate peste tot, in fata magazinelor, in parcuri la colt de strada. Privindu-le cu atentie acum imi par frumoase desi in urma cu cateva luni mi se pareau kitchuri.

De fapt, tot centrul orasului este refacut sa epateze prin maretie asemeni marelui razboinic Alexandru Macedon, pe care il considera eroul lor national. Daca vrei sa mahnesti un macedonean spune-i ca Alexandru Macedon a fost grec si deja ai devenit dusman national. Istoria si contemporaneitatea se imbina perfect armonios in jurul acestui personaj.

Si un al doilea personaj de care locuitorii acestui oras sant foarte mandrii este maica Tereza, Desi populatia acestei tari este formata predominant din crestini si musulmani, ambele religii o respecta foarte mult pe maica Tereza, care a primit premiul nobel pentru pace si a fost beatificata de biserica catolica. Nascuta in acest oras, autoritatile locale au construit pe strada Macedonia o casa memoriala si un muzeu pe care le poti vizita gratuit. Toate cladirile oficiale de stat au pe ele cate o placa comemorativa cu citate din maica Tereza.

Dupa ce vizitam si noi casa memoriala ne continuam drumul pana la Arcul de triumf. Aceasta constructie este opera unei cunoscute arhitecte din Macedonia si simbolizeaza lupta pentru independenta a acestei tari, care s-a realizat in anul 1991 atunci cand aceasta mica republica s-a desprins din fosta Iugoslavie. Desi locul unde este amplasat este cam mic pentru asemenea opera arhitecturala trebuie sa recunosc ca totusi da bine in peisaj fiind strajuit si de de doua statui ale unor eroi ai acestei tari.

Facem cateva fotografii si ne continuam drumul spre piata Macedonia. O piata imensa si frumos amenajata, inconjurata de hoteluri si cladiri foarte frumoase si strajuita de statuia, impunatoare, statuie ecvestra a lui Alexandru Macedon.

Fiind trecut de ora amiezei nu stam prea mult in aceasta piata din cauza caldurii si cautam o terasa cu umbra pe malul raului Vardar. Trecem pe langa vaporul hotel care arata superb si ne oprim la umbra unei terase pentru o racoritoare si o cafea...

Pentru masa de pranz trebuia sa ajungem in orasul vechi la bazar, loc despre care am aflat ca are cea mai buna mancare de fasole.

Asa ca dupa ce ne-am racorit, traversam raul pe podul artelor care are cea mai mare densitate de statui pe metru patrat, trecem pe langa filarmonica sau opera, imi cer scuze ca numai retin exact, ajungem langa muzeul de arhitectura si ne continuam drumul spre orasul vechi. Intram in bazar si cautam din ochii o terasa unde sa servim masa. In cele din urma convinsi de insistenta unui turc, propietar de restaurant pe aceste meleaguri, ne oprim la terasa lui si va spun sincer a fost perfect.

Am mancat cea mai buna mancare de fasole si cel mai bun cotlet de berbec, udat cu o bere de provenienta locala. Iar la final am primit din partea casei cate o portie de baclava.

Multumim frumos pentru felul in care am fost tratati, ne mai plimbam pe cateva stradute prin bazar de unde acizitionam cateva mici maruntisuri si pornim sa vedem cetatea Kale si moscheia Mustafa Pasa.

Intram in cetate fara sa platim bilet de intrare, facem un tur pe langa zidurile recent refacute, cateva fotografii si ne indreptam spre moscheie. Este cel mai vechi lacas de cult musulman din aceasta tara si aici se afla si mormantul lui Mustafa Pasa si al uneia din fetele sale. Am fost surprins ca ni s-a permis sa vizitam aceasta moscheie fara sa fim de origine musulmana. Doar ca trebuie respectata legea lor, se intra descult si cu tinuta decenta, fusta obligatorie la femei. Adevarati musulmani nu intra in acest lacas de cult pana nu isi spala picioarele la robinetele cu apa amenajate langa moscheie. Si desi nu are statui moscheea are cel mai inalt minaret peste 40 de metri.

Ne mai plimbam un pic prin orasul vechi si ne indreptam din nou spre raul Vardar, trecem pe langa muzeul de arta, muzeul holocaustului care are amenajat la intrare niste perechi de pantofi aliniate in memoria celor ucisi in cel mai mare genocid al umanitati. Acest lucru imi aminteste de faleza Dunarii la Budapesta unde sant insirate mai multe perechi de pantofi. Toate aceste cladiri noi se incadreaza frumos in peisaj, nu mai imi par haotice si megalomane. Probabil orice cladire din asta ai incerca sa o pui intr-un alt oras cred ca ar iesi kitchul perfect. Dar asa cum sant dispuse parca incearca sa dea valoare acestor locuri.

In imediata apropiere a celor doua muzee se gaseste Teatrul National din Skopjie, intr-o cladire noua, construita dupa aceeasi arhitectura greceasca prezenta la tot pasul in acest oras. Traversam din nou un pod peste raul Vardar, de data aceasta podul de piatra, care este construit de romani si refacut de cateva ori fara sa i se modifice forma si arhitectura initiala. Acest pod este un simbol al acestui oras, podul este prezent si in emblema orasului cat si pe steagul Macedonean.

Ajunsi din nou in piata Macedonia odata cu lasarea serii, facem un popas pe una din bancile ce strajuiesc piata. Privim multimea de oameni care se plimba, turisti foarte multi, localnici cu pas grabit si copii ce alearga dau un farmec aparte acestor locuri. Luminile se aprind si dinspre statuia ecvestra a lui Alexandru Macedon vine o boare racoroasa de la fantana arteziana. Am vazut foarte multe locuri astazi, am revazut altele si sincer va spun ca nu stiu sa raspund la intrebarea din titlul acestui review.

Dupa iesirea din fostul bloc comunist iugoslav aceasta tara a trebuit sa porneasca practic de la zero. Tot centrul acesta modern, maret a fost reconstruit cu bani imprumutati de la banca mondiala. Dupa aceasta despartire de Iugoslavia aceasta tara si implicit acest oras avea nevoie de un erou in care sa se intruchipeze, sa isi gaseasca locul in Europa si in istorie.

Si desi la origini este trac, Alexandru Macedon este eroul lor national, este insasi identitatea acestui mic popor. Recomand vizitarea acestui oras oricui, este imposibil sa nu gasesti cateva locuri care sa iti placa. Oameni sant pasnici, primitori si calzi. Sant sigur ca si voi, viitori calatori o sa va bucurati de maretia sau kitchul acestui oras.

Va ofer si o multime de fotografii pentru a va putea face o parere.

Vacante si calatorii cat mai frumoase va doresc.

---

VIZUALIZĂRI: 2889 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI