Catedrala catolică din Baia (fosta capitală a Moldovei), măreață chiar în ruine

TIPĂREȘTE

Comuna Baia este situată în partea nordică a Moldovei, pe malurile Râului Moldova, în apropiere de oraşul Fălticeni, la doi pași de drumul european (DE 2E), fiind străbătută de DJ 209H modernizat și care se leagă la ambele capete tot cu drumul european.

Spre deosebire de alt monument de referință pentru Baia și anume Biserica Albă construită de Ștefan cel Mare, situată la marginea vestică a comnei și pe care am prezentat-o aici, Catedrala catolică se găsește în partea central-vestică a comunei, exact la drumul mare, așa că este imposibil să treceți prin fața ei și să n-o remarcați. Chiar ruină fiind și chiar fiind catolică, tot te încearcă un sentiment de înălțare...

Așa ruină cum este, se vede că în ultimii ani i s-a purtat de grijă fiind curățată, iar în fața ei, la drum, s-a construit un frumos parc. Tot la drum, pe trotuar, este un mare panou turistic informativ. Accesul la ruina catedralei este liber.

Pe bună dreptate titlul vă provoacă: - Ce caută o catedrală catolică în plină ortodoxie moldovenească, într-o zonă plină de mănăstiri ortodoxe?

Încă o dată se dovedește că încurcate sunt cărările Domnului...

Dar să le luăm pe rând:

Contextul istoric al construirii și existenței Catedralei din Baia

Istoria localităţii este foarte veche, la începutul secolului XIV fiind amintită ca un important târg cosmopolit, ţinutul fiind sub suzeranitate maghiară. Negustorii saşi, unguri, polonezi şi armeni conferă așezării statutul de localitate urbană (civitas) cu populație de religie catolică. Astfel, în secolul XIII călugării dominicani ridică o biserică, iar cei franciscani nu se lasă mai prejos, fiind consemnată biserica lor în anul 1337. Oricum, în secolul XIV, înainte de construirea catedralei, erau două biserici catolice. Obţinerea independenţei statale face din acest târg, având atunci numele de Moldavia, să fie prima capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I Voievod (1375-1391). În secolul XV, orașul Baia avea deja o piață largă lângă catedrală (și acum este spațiu liber), o mică fortificație pentru provizii și pentru adăpostire la primejdii, pivnițe mari, depozite de mărfuri precum și o casă de lemn cu pereții decorați cu ceramică smălțuită. În Baia se vindeau produse locale (vite, oi, miere, ceară, pește, grâne etc.) și se cumpărau unelte, postavuri, podoabe etc.

Urcarea pe tronul Moldovei (1400-1432) a lui Alexandru cel Bun (sucedându-i lui Iuga, acesta fiind îndepărtat de Mircea cel Bătrân) consemnează un important reviriment în viața Moldovei și a orașului Baia. Domnitorul a reorganizat Moldova din punct de vedere politic, administrativ și ecleziastic. A încurajat comerțul, în anul 1408 confirmând largi privilegii pentru negustorii polonezi. Se pare că Polonia era un element cheie, Alexandru cel Bun fiind vasalul lui Vladislav Jagello, regele Poloniei. În această calitate el își sprijonă cu oaste seniorul în două bătălii câștigate împotriva Cavalerilor Teutoni, la Grunvald (1410) și Marienburg (1422). Nici nu ne mai mirăm că prima soție a lui Alexandru cel Bun a fost Margareta, prințesă poloneză. De asemenea, în timpul domniei sale încep conflictele deschise ale Moldovei cu Imperiul Otoman. Sunt asediate cetățile Chilia și Cetatea Albă, dar acestea rezistă. Alexandru cel Bun moare la 1 ianuarie 1432 din cauza unor răni primite în luptă, fiii lui luptându-se între ei mulți ani la rând pentru ocuparea tronului Moldovei

Istoricul catedralei catolice

În Baia (Moldavia) erau deja o veche biserică dominicană (sec. XIII), una francicană (şi încă două catolice?). Marea catedrală catolică din Baia având hramul "Sfânta Fecioară Maria" a fost construită la începutul sec. XV (posibil în 1410) la porunca lui Alexandru cel Bun. El a vrut astfel să-şi omagieze prima sa soţie, Margareta, prințesă catolică de origine poloneză. De altfel, sicriul de argint al Margaretei a și fost ulterior depus sub baptisteriul din biserică. Edificiul era cea mai mare biserică catolică din Moldova de atunci. La scurt timp după construirea bisericii, prin bula de la 7 august 1413, Papa Ioan al XXII-lea l-a însărcinat pe episcopul de Camenița să se intereseze dacă Civitas Moldovensis (Baia) are suficientă prestanță care să justifice înființarea unei episcopii, iar în caz afirmativ să-l sfințească ca episocp pe cel propus de Vladislav Jagello, regele Poloniei. Episcopia din Baia a fost înființată cinci ani mai târziu, în 1418 de către Papa Martin al V-lea. La conducerea Episcopiei de Baia s-au succedat șapte episcopi, ultimul fiind Mihail Marinovski (1510-1523).

În contextul istoric în care Ștefan cel Mare nu era tocmai un prunc nevinovat făcând mai multe ”mizerii” ungurilor (de exemplu le-a luat Cetatea Chilia), o puternică armată ungară, condusă chiar de regele Matia Corvin, a intrat în Moldova pe Valea Trotuşului ca să-l ”mazilească” pe Ștefan și să reinstaureze hegemonia asupra Moldovei. Armata ungară a străbătut Moldova, a jefuit şi incendiat Romanul şi în drum spre capitala Suceava, pe 14 decembrie 1467 s-a abătut puţin pe la Baia pe care a prădat-o. Seara, ungurii erau beţi, iar în timpul nopții au fost atacaţi puternic, prin surprindere, de oastea lui Ştefan cel Mare. Ungurii au suferit o înfrângere zdrobitoare, însuşi regele Matia Corvin fiind grav rănit şi scăpând cu greu. În timpul luptelor din noaptea de 14/15 decembrie 1467 oraşul Baia a ars din temelii, iar din catedrală nu au mai rămas decât zidurile. Această luptă marchează punctul decăderii oraşului. Catedrala a fost refăcută parţial după care, în 1476 a fost iar incendiată de oştile sultanului Mahomed al II-lea şi reparată la începutul sec. XV în timpul domniei lui Petru Rareş.

În anul 1523, Episcopia de Baia şi-a încetat existenţa. Comunitatea catolică din Baia s-a redus tot mai mult, iar începând cu secolul XVIII nu au mai fost credincioşi catolici care s-o întreţină aşa că a început să decadă în ruină.

Imediat după război, autorităţile comuniste au tolerat/încurajat furtul de piatră. În anii '70 s-a încercat limitarea distrugerii. În prezent, Catedrala Catolică din Baia se află în stadiul de ruină, păstrându-se o parte din turnul unic din faţada vestică şi rămăşiţe de ziduri şi ancadramente gotice.

Arhitectura catedralei

Biserica era construită integral din piatră făţuită şi brută, cu nervurile bolţilor şi chenarele ferestrelor din piatră cioplită, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Avea (are) o singură navă de mari dimensiuni (8,60 x 26,30 m - la interior), acoperită cu bolţi pe ogive şi travee dreptunghiulare. Cele două încăperi ale transeptului serveau de capelă, iar absida altarului era pentagonală. Un număr de console şi fragmente de nervuri profilate se mai văd şi azi în altar. Bolţile s-au prăbuşit. În dreptul punctelor de sprijin, ca şi la colţuri, sunt contraforturi puternice. Ferestrele fără menouri se termină în arc frânt. Din turnul clopotniţă se mai păstrează o parte din ziduri, iar în colţul nord-vestic se mai observă înca urmele unei scări în spirală.

Cu ocazia vizitei făcute la ruinele Catedralei catolice din Baia am realizat următorul videoclip: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1562 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI