Colca Canion - patria Condorului Andin

TIPĂREȘTE

Drumul de la Arequipa pana in Chivay, e de o frumusete uluitoare, ma refer la peisaje si nu la calitatea lui,un drum batatorit, prafos, care traverseaza pasuni fara copaci, deserturi de piatra arse de soare, munti inalti de pana la 4910m, cu varfuri acoperite de zapada, si de nori albi, iar la poalele lor, stau ingropate campii verzi cu terase andine, ramasite ale civilizatiilor precolumbiene.

In adancimea vaii, raul Colca, trece pierdut in vale. Acest rau, a sapat gauri in muntii pe langa care a trecut si pe care civilizatiile precolumbiene si incase, le-au folosit ca depozite pt. alimente. Dea lungul drumului, 14 orase sunt presarate, din care cele mai multe sunt ramasite ale civilizatiei Collagua, prima civilizatie care a populat aceasta regiune. si unde locuitorii, de atunci si pana in zilele noastre s-au ocupat de cultivarea plantelor, porumb, cartofi, fasole, sau de cresterea lamelor.

Se spune, ca stramosii acestor locuitori, au venit de pe vulcanul conic, acoperit de zapada, numit Collaguata, un munte sacru pt. ei, incercand sa-i ia si infatisarea lui conica. Pana in 1570, cand au venit spaniolii, bandajau capetele copiilor, pt a le da o forma conica, iar palariile pe care le purtau aveau forme conice.

Dupa venirea spaniolilor a fost interzis obiceiul de a lega capul copiilor. Aceasta parte a Anzilor, a pastrat foarte bine secretele locului, pt ca accesul pana aici era anevoios, locul a ramas mult timp izolat.

Orasele de aici au pastrat aerul nativilor pana in zilele noastre zilele noastre, iar locuitorii, pastreaza traditiile stravechi, atat in agricultura cat si in imbracaminte, ceea ce da o culoare si mister deosebit acestor locuri.

Dupa o calatorie care a durat 4h, am ajuns in oraselul Chivay, asezat pe partea superioara a raului Colca, care e locul de plecare dis-de-dimineata spre Valea Colca. Locul e renumit si datorita izvoarelor termale La Calera, care au un rol in tratamentele reumatice.

Restul zilei, l-am petrecut, plimbandu-ma prin acest mic orasel, pe care eu l-as numit, sat, cu o piata centrala, in jurul careia sunt hoteluri, restaurante mai accesibile pt. turisti, celelalte fiind numai destinate peruanilor, insalubre si cu mancaruri nerecomandate vizitatorilor straini. Din aceasta piata, intri pe o straduta plina cu tarabe, acoperita, un fel de bazar, imens cat toata strada, in care te ratacesti si pierzi ore intregi, nestiind cu ce suveniruri sa pleci de acolo.

Hainele, majoritatea lucrate manual, din lana de alpaca sau lama, genti, posete, portofele din piele de lama, frumos lucrate si inscriptionate cu peisaje si locuri deosebite din Peru, paturi, bijuterii artizanale, traditionale culturii peruane.

Masa festiva de trecere in noul an, a fost servita la H. Casa Andina, unde m-am instalat la ora 19, odata cu deschiderea restaurantului, dar nu eram chiar singura, la inca 2 mese, mai erau cate o pereche de turisti, pt a incepe asa zisul Revelion, cu totii hotarati sa nu depasim ora 21, deoarece, a doua zi plecarea era programata la ora 6.

Evenimentul s-a petrecut intr-un timp foarte scurt, personalul a vrut sa ne arate obiceiurile locului, mi-a atarnat la gat o ghirlanda de flori, a aprins lumanarea de pe masa, dupa care mi-a adus un delicios preparat din carne de alpaca.

La ora 21, am considerat ca e timpul sa ma retrag si sa ma consider intrata in noul an. La gandul ca acasa era ora 4 dim. anul 2013, si ca revelionul a luat sfarsit, am plecat linistita la culcare.

La Canionul Colca, ajungi dupa ce strabati Valea Colca, care a purtat mai multe nume dea lungul timpului, de la Valea pierduta a incasilor, Valea minunilor, Valea focului sau Piatra Condorului, pe un drum batatorit, care taie muntii stancosi si arizi, trecand prin tunele, trecand prin sate mici,

Prima oprire a fost in satul Yanque, la 8km. de Chivay, apoi drumul a continuat pana in satul Maca, unde s-a facut si ultima oprire in drumul spre Cruz del Condor, necesara pt a merge la WC, pt ca de aici si pana la revenirea in acest loc, numai aceai nicaieri posibilitatea de a merge la toaleta. WC-urile, in fundul curtilor de la casele localnicilor, au devenit o afacere locala, propietarii incasand cate un soles de la fiecare turist.

Dupa ce am strabatut distanta de 180 km., am ajuns la cel mai adanc canion din lume, unde simti cum ti se taie respiratia, in fata haului pe care l-a facut raul Colca, sapand muntii inalti. Si unde ai parte de o priveliste incredibil de frumoasa, vei vedea o crevasa, parca taiata cu cutitul de raul Colca, care curge vijelios, la 3 km de varful muntelui nins.

Pe pantele aride se vad, plantele ,,puya “, care sunt cu frunzele lungi, de forma unor sabii, tivite pe margine cu tepi curbati, care le apara de a fi mancate de animale, si cu flori frumoase rosii. Dar zona fiind atat de lipsita de posibilitatea pasarilor de a-si face un adapost, acestea infrunta tepile lui puya si isi fac cuiburi intre fruzele acesteia, de multe ori cazand prada tepilor, care le ucid. Unii biologi considera, ca puya, ar manca pasari, absorbind substantele scurse din cadravele lor.

Dar cel mai vechi locuitor al acestui tinut e Condorul, care cunoaste cel mai bine povestea acestor locuri, peste care planeaza lin, fara efort si care se simte cel mai bine in acest tinut, unde curentii de aer, ii permit sa planeze zilnic, pana la 300km. Cu toate acestea supravietuirea lui e sub semnul intrebarii, din cauza resurselor limitate si instabile de hrana.

Condorul se inmulteste numai atunci cand are hrana suficienta si la dispozitie pe o perioda mai lunga, el nefiind un pradator, el se hraneste numai cu lesuri de pasari si animale, iar perioada cea mai prielnica pt. inmultire, e la mai putin de 5 ani, cand furtuni devastatoare se abat asupra canionului, lasand in urma numeroase mortaciuni. Atunci Condorul Andin, depune cate un ou, rareori 2 oua si in acelasi timp, curata zona de mortaciuni, care ar putea sa produca numeroase molime, prin intrarea lor in putrefactie.

Din ou, iese un pui, de culoarea stacilor, gri, pt a fi aparat de pasarile pradatoare, acesti pui, la varsta de 5 luni, isi schimba culoarea in maro, iar la varsta de 10 luni, devin independenti, parasindu-si parintii. Acestia sunt tinerii condori, care raman cu culoarea maro, pana la varsta de 5 ani, cand se produce o noua schimbare a culorii, in negru cu guler alb si mijlocul aripilor tot albe, de acum fiind considerati maturi.

Dimensiunea unui matur poate atige intre varfurile aripilor desfacute, lungimea de 5m, iar de la cap la coada de 3m si pot trai, pana la varsta de 75-80 ani, fiind invincibil in zona, singurul lui dusman, ramane resursa de hrana.

Locul cel mai bun unde poti avea sansa (pe care eu am avut-o) sa poti admira superba planare a lui, e la Crucea Condorului, unde trebuie sa ajungi fie de dimineata, ori la apusul soarelui, loc care e la 1200m fata de albia raului. Cand parasesti aceste locuri, vei ramane cu impresia ca ai strabatut o alta lume, o lume cu peisaje de poveste, unde raul Colca se pierde dupa terasele incase ale unei civilizatii apuse, unde orasele pictate in culori armonizate cu culorile peisajului si asezate la umbra muntilor vulcanici, cu varfurile inzapezite, si unde, peste toate acestea, condorul isi intinde aripile, in zborul lui majestuos. Aceste locuri nu le vei uita niciodata.

---

VIZUALIZĂRI: 3603 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI