Gran Gala

TIPĂREȘTE

La Gran Gala, în Baia Mare, am avut 2 nopți de cazare (cred) în august 2022. E o clădire mai veche ce a fost amenajată ca și hotel dar cred că este cel mai ciudat hotel din câte am văzut și nu în sensul bun. Totul este întortocheat prin tot felul de nișe. Recepția e într-o sală, la parter, după colț, pe dreapta și la stânga e scara spre etaje. Pe scară e o mochetă roșie veche și tocită.

Fata de la cazare ne-a întâmpinat foarte cooperantă și drăguță. Cred că era trecut de ora 20:00.

După ce-am făcut rezervare mi s-a oferit un upgrade la cameră pe care l-am luat. La recepție mi-au spus că aia e cea mai liniștită cameră din tot hotelul dar tot era zgomot de trafic. Altfel, era singura cameră la care se avea acces din balroom care, dealtfel, nu era prea mare ca și suprafață, la etajul 1. Acolo era o masă mare în mijloc și multe fotolii din mușama pe lângă pereți. Era oarecum ciudat să intrăm la noi prin sala aia. În fine, ne-am descurcat. Camera era, de fapt, 2 camere separate de un semi-perete, prima avea un pat dublu și următoarea două paturi single. Locul, însă, era extrem de minimalist, fără ornamente semnificative, cu pereți albi iar paturile aveau cadrul din fier. Răzbătea o senzație de sărăcie. Doar tv ul era ceva mai excentric. Aveam dulap dar nu aveam scaune în cameră. Am luat fotolii din hol și am făcut home cinema. Am vizionat uimiți un reportaj despre cartelurile din America Latină și unul despre pescuit. Aia a fost chiar piesă că mergeau cu vase de pescuit (mici), echipaj de câteva persoane și aveau tot felul de ustensile electronice și sonere și toate cele și prindeau un pește mai lung decât barca pe care îl duceau la market și în vindeau după o negociere cu profesioniștii care luau o mostră din pește, apreciau structura internă, câtă grăsime are, în tranșau cu drujba în prima fază, să îndepărteze înotătoarele apoi licitau. A fost cool. E cea mai bună amintire de la Gran Gala. Cred că cea mai rea a rezultat din faptul că recepția nu era non stop iar la ora 23:00 se încuia hotelul. Aia a fost chiar nașpa. Ultima seară am vrut să stăm mai mult afară. Era cald și plăcut. Am făcut ceva drumeție, ne-am băgat prin luncă, ne-am umplut de noroi ceea ce era maxim cool că a doua zi plecam și numai să stăm să ne curățăm nu aveam chef în loc să ne odihnim. Am ajuns totuși înainte de ora 23:00, la recepție nu era nimeni și nu ne-a văzut nimeni. Am lăsat ceva noroi pe hol (cred) dar mai mult în cameră. La plecare ne-am cerut scuze, fata a fost drăguță, a zis că e okei, că au curățat ei, lucru la care am făcut ochii mari dar n-am zis nimic. Ei nu au văzut camera încă și acolo nu a curățat nimeni deși am încercat noi, n-am reușit mare lucru.

În fine, dacă ajungeam după ora 23:00 la cazare trebuia să sunăm la nu-ș ce număr să ne deschidă. Bine că nu a fost cazul. Ăsta e motivul pentru care am început să optez pentru apartamente la cazare că nu mă întreabă nimeni ce și cum și la ce oră că pot ajunge și la 4:00 dimi, cui îi pasă?

Deci cu cazarea mai... original, aș zice.

Gran Gala are un restaurant în fața hotelului, pe jumătate de parcare iar pe cealaltă jumătate se pun mese și rezultă un fel de terasă. Restaurantul închis are pereți din copertină din plastic. Vrea să pară hiper elegant și, din cauza asta are prețuri hiper astronomice. Nu e hiper elegant, e doar un restaurant banal într-o parcare betonată și cu o statuie explicit nudă a unui amorel în mărime naturală, cu aspect renascentist despre care eu cred că ar trebui să pună ceva pe el. Asta e destul de ciudat pentru că mie îmi cam rezultă că locul este administrat de către un arab sau turc despre care eu știu că au reguli stricte. Dealtfel, cam răzbate un tupeu de grandoare pe un fond de mizerie cum se mai întâlnește și în orientul apropiat și cam de aici rezultă și prețurile astronomice de la restaurant. Nu e prima oară când îmi iau țeapă privind niște poze foarte atractive și imaginându-mi ce loc minunat este acolo. Am intrat în restaurant doar o dată, pe la prânz, am studiat meniul și-am dispărut urgent. Locul era pustiu și era o atmosferă din aia: vai, ce importanți suntem noi...

Pe seară erau ceva mușterii în curte, pe la mese, dar nu aveam tragere de inimă să stau la ei. Am plecat în altă parte.

Gard în gard cu restaurantul e un Profi destul de mare și peste drum e o mică terasă, ceva berărie care părea mereu plină. Îmi pare rău că nu am intrat acolo, poate luam ceva. La interior, spațiul părea mare și elegant amenajat.

Gran Gala se află pe Strada Victoriei. După un rând de blocuri unde este și acest bar, urmează Săsarul peste care este pod pietonal pe care se ajunge fix în parcare la Kaufland unde se vând meniuri cu mici și ceafă și castraveți murați. Mereu e coadă.

În proximitate se află Parcul RFN și Catedrala Sfânta Cruce care avea copii refugiați de peste Nistru.

Fetele s-au purtat ireproșabil, nu am ce comenta. M-a deranjat politica de a încuia hotelul noaptea.

Amenajările sunt prea simpliste deși era curat.

N-am încercat, era prea scump și nu părea prietenos locul.

Locul mi-a plăcut mult și, în special, faptul că e plin de verdeață peste tot, îngrijit amenajat.

Aia nu chiar, nu prea aveai ce face la ei, noi plecam în altă parte. Doar tv a fost okei, comparativ cu locuri unde nu se putea folosi.

---

VIZUALIZĂRI: 271 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI