Gorges du Fier sau despre cum isi pun altii in valoare natura

TIPĂREȘTE

Citeam zilele trecute pe site despre Canionul “Sapte Scari” de la noi, despre cum arata si in ce conditii poate fi vizitat si, uimita de diferente, mi-am adus aminte de un canion vizitat de noi in Franta, acum doi ani. “Daaa, Franta, alta poveste! ”, o sa spuneti multi. Si chiar asa e! Parca ei ar fi de pe alta planeta, asa stiu sa isi aprecieze si sa puna in valoare locurile frumoase pe care le au. Intre noi fie vorba, le pun in valoare si pe cele care nu ar merita doi bani, si va spun asta din proprie experienta (dar cu siguranta ati vazut si voi indicatoare catre locuri unde gaseati doua pietre mai deosebite pe care strainii le ingradeau si puneau taxa de vizitare).

Canionul pe care l-am vazut noi se numeste Gorges du Fier. Canion care, in primul rand, spre deosebire de al nostru “Sapte Scari”, are site propriu. De unde afli cum sa ajungi in zona (cu lectia facuta pentru GPS), ca aici se intra dupa un anumit program si ca pentru asta trebuie sa platesti. Mai are si doua parcari amenajate, chiar si pentru autobuze, ca sigur o sa vina multi turisti – nu degeaba au si pliante impartite prin toate hotelurile din imprejurime. Ca sa fie treaba-treaba, ajuns la fata locului gasesti restaurant, magazin de suveniruri (de parca cine stie unde ai fi ajuns… pe varful lumii) si produse de artizanat. Adica sa nu ai nici o scuza, ca nu ai pe ce cheltui.

Gorges du Fier se afla in Haute Savoie (Haute-Savoie este un departament în sud-estul Franţei, situat în regiunea Ron-Alpi), la 10 km de Annecy si destul de aproape de Geneva. Noi am venit dinspre Annecy. Ajungem la casa, si, cand vedem ca e cu bani, intrebam, ca sa nu dam banii degeaba: noi suntem cu copil mic, e in siguranta sa mergem? Mirata, femeia ne raspunde ca da, de ce nu ar fi? Totul e amenajat. Platim 5 euro de persoana si intram. Urcam pe o carare si ne gandim daca totusi nu ne-am pacalit, nu pare a fi nimic deosebit, nici salbatic, desi un canion la asa ceva te duce cu gandul. Eh, dar iata, o pasarela. Ooooo, si jos, mult sub noi, ia uite apa! Asa da, acum am inteles. Canionul Gorges du Fier asa se viziteaza, organizat, oamenii stau unul dupa altul, se merge pe o pasarela suspendata. Si-atunci, normal, toata lumea e in siguranta, nu conteaza ca ai si bebele cu tine. Locul e minunat, sub tine apa si stanca, deasupra peretii inalti acoperiti cu muschi si vegetatie. „Afara” soarele straluceste, la noi e umbra deasa. Inaintam mirati de ce am reusit sa gasim, si din cand in cand ne inghesuim sa facem loc altora care deja se intorc. Ne atingem de stanci, ne aplecam sa avansam, iar senzatia ca suntem suspendati si ca de sub noi se aude vuietul puternic al apei ne da emotii, uneori. Piticul e cu ochii mari, se uita in stanga si in dreapta si tot nu-ntelege unde e.

Pasarela are 252 de metri lungime dupa care, alta chestie pentru care scoatem aparatul: Marea de Pietre, un spectacol ciudat, un labirint de stanci calcaroase modelate in timp de raul Fier si de ploaie. Frumos si aici, interesant, dar… Ciucasul nostru e de o mie de ori mai frumos. Iar „Sapte Scari” sigur e mai spectaculos, dar daca nu am curaj sa ma aventurez cu copilul acolo... Si-atunci astept sa mearga mai intai cineva pe-acolo, sa scrie ca drumul e sigur, ca scarile nu sunt rupte, si-abia atunci voi pune deoparte pozele din Gorges du Fier si voi pleca repede-repejor spre Predeal, ca sa-i arat copilului un loc si mai si…

---

VIZUALIZĂRI: 1779 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI