GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Aventuri pe meleagurile Daciei – Costești Cetățuie si Piatra Roșie
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Capitala Daciei, Sarmisegetuza, era aparata de un lant de alte cetati si foarte bine protejata in fata invadatorilor cu un sistem de fortificaţii unitar. Principalele cetati protectore sunt: Costeşti, Blidaru, Varful lui Hulpe, Piatra Rosie, Banita si Fetele Albe. Cetatile mentionate nu sunt simple centre tribale intarite. Ele sunt construite astfel incat se vad si se sprijina reciproc. In prezent in Muntii Orastiei exista cateva sate imprastiate pe versanti, avand o populatie mult mai mica decat pe vremea Daciei.
Si uite asa, intr-o buna zi, am ajuns si noi, un grup vesel si insetat de istorie, pe aceste meleaguri de legenda, in cautarea adevarului despre stramosii nostri. Ne-am propus ca in weekendul alocat vizitarii zonei, sa reusim sa calcam in cat mai multe din cetatile antice. Am reusit sa ajungem la Sarmisegetuza Regia, la misterioasele Vartoape si la cele doua cetati despre care va voi povesti in acest articol. Din pacate au mai ramas cateva necalcate de noi dar asta inseamna ca locul ne doreste inapoi. Trebuie sa ne intoarcem si sa reusim sa le vizitam pe toate astfel incat sa va pot povesti si dumneavoastra cum stau lucrurile pe aici.
La ceas de seara am ajuns la pensiunea noastra despre care scriam in primul articol al seriei si vazand ca pensiunea se afla chiar la poalele cetatuiei Costesti, am hotarat sa urcam si sa o vizitam. Am hotarat sa urcam cu masina pe un drum neamenajat, prafuit si pietros, vai de capul lui, pe care ne chinuiam sa ne intersectam cu vreo doua masini care coborau. Daca mergeti pe jos, de la pensiune nu veti face mai multe de 1 ora pana la cetate.
Locul este aproape lasat in paragina, indicatoarele sunt vechi si atat de ruginite incat cu greu poti deslusi ce scrie pe ele si este nepazita, lasata la cheremul vanatorilor de comori si a celor care se indeletnicesc cu vandalizarea. M-a cuprins tristetea vazand atata nepasare din partea autoritatilor care ar putea scoate bani frumosi din turism si i-ar putea investi in protejarea sitului care si asa este descoperit numai intr-o proportie foarte mica. Evident nici aici nu se fac sapaturi asa ca tot ceea ce poti vedea sunt cateva pietre si cateva urme ale unor temple stravechi. Cu toate astea energia locului este puternica si cumva, mi-am dat seama ca situl poate sa isi protejeze comorile singur in fata pradatorilor. Primul lucru pe care il vezi la intrare este valul de pamant menit sa protejeze cetatea de invadatori si celebrul “Murus Dacicus”, zidul de aparare atat de bine construit de catre daci. Surprinzatoare sunt ramasitele locuintelor care se pastreaza destul de bine desi au trecut mii de ani si de dusmani peste ele. Pasii ne indeamna sa o luam la vale prin padure si nu gresim pentru ca aici, o data in partea dreapta si apoi ceva mai jos. pe partea stanga, gasim niste ruine ale unor temple care candva aveau o mare insemnatate. Nu reusim sa aflam mai multe pentru ca nu exista nici un panou informativ iar despre ghid nici nu poate fi vorba. Asa ca singurele lucruri pe care vi le pot impartasi sunt imaginile de pe filmul realizat aici si din fotografiile atasate. De prin diverse articole (foarte putine) care circula pe internet, aflu ca si de aici pornesc tuneluri care ajung la Sarmisegetuza. Asa o fi, poate intr-o zi o sa apucam sa le cunoastem si noi.
Locul acesta este intr-adevar incarcat de mister. Pentru a ajunge la ea trebuie sa strabati vreo cativa kilometri de la Costesti pana la intrarea in satul Luncani Vale pe drum asfaltat. De la intrarea in sat vei avea parte numai de drum de pamant si pietris. La un moment dat drumul se blocheaza in apropierea unui podet peste un raulet. De acolo trebuie sa pornesti pe jos pe un drum forestier care trece pe langa un izvor cu apa rece si buna. Daca ai ajuns la izvor, sigur ai ajuns unde trebuie. Urcarea nu dureaza mai mult de 1 ora si spre final trebuie sa treci printr-o splendida livada cu mere, livada care apartine locuitorilor din zona.
Numele Piatra Rosie vine de la dealul de culoare rosiatica pe care cetatea este construita.
Primul lucru peste care nu ai cum sa treci cu vederea este un zid urias din piatra ce pare a fi chiar mai vechi decat cetatea. In preajma lui copacii te privesc cu ochi ce par scrijeliti in scoarta lor pentru eternitate. Zidul urias este monobloc, nu este format din pietre mici slefuite ca de obicei. Dupa ce treci de el poti spune ca ai ajuns in interiorul cetatii. Tot dealul este acoperit de blocuri paralelipipedice pravalite din zidurile interioare. Exista si un splendid drum pavat pe care poti calca in voie deoarece nici aceasta cetate nu se bucura de paza sau de vreo urma de respect din partea autoritatilor. Constructia este impresionanta. Pe langa drumul pavat si uimitor de rezistent la trecerea timpuluia jefuitorilor si a turistilor, descopar cu uimire acelasi tip de groapa ca si in zona Vartoapelor. Aici exista numai 2, sau cel putin numai atatea am vazut eu, plasate de o parte si de alta a drumului cu pricina. Drumul se termina cu un platou pe care gasim ramasite ale unui foc ritualic si a unor resturi de ofrande pagane, semn ca sectele isi fac de cap prin zona. Daca cobori prin iarma inalta si neingrijita pe latura opusa fata de urcarea ta, vei ajunge la marginea platoului si vei avea parte de o splendida priveliste asupra vaii de sub cetate. Evident nici aici nu exista vreun panou explicativ sau vreun ghid asa ca tot ceea ce puteti gasi in legatura cu Piatra Rosie sunt explicatiile seci de pe siturile de specialitate care prezinta artefactele gasite aici si cateva detalii despre o pestera aflata in vecinatate si despre un platou cu importanta strategica. Iata cum este calcata in picioare, la propriu, istoria stramosilor nostri. Ceea ce putem face noi este sa mergem in numar cat mai mare si sa vizitam zona, sa nu o lasam sa cada prada uitarii si sa aratam autoritatilor ca prin noi mai curge sange de dac adevarat. Poate in acest fel se vor mobiliza si ei si vor proteja aceste locuri splendide. Poate in acest fel vor realiza ca pot sa intretina aceste cetati din banii obtinuti de la turisti, fara sa stea cu mana intinsa pe la alte organizatii. Mi-as dori sa va pot spune legende ale locului, mi-as dori sa stiu cum sa promovez aceste plaiuri de vis, mi-as dori sa le pot scoate din uitarea in care au cazut. De aceea va rog sa mergeti si sa le vedeti cu ochii vostri. Nu le lasati sa dispara!
Rog webmasterul sa adauge urmatorul film:
https://www.youtube.com/watch? time_continue=362&v=JEGDtApWl3M
Trimis de buterfly* in 27.03.17 11:07:29
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în M-ȚII ȘUREANU (Orăștiei).
34 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (buterfly*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
34 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@buterfly:
Ca de obicei, articol bun. Si-mi place cusma desi e barbateasca. Parul insa e exact ca acum aproape 2000 de ani, femeile dace si-au ales culoarea!!!
Finalul articolului e trist, e adevarat dar se pare ca nici o piata cu pancarte nu-i sensibilizeaza pe ai nostri. Ei stiu ca vor sa bage in averea personala cat mai multe pamanturi, nu conteaza cum sau ce ramane in urma. Nu conteaza ca in curand nu vom mai avea trecut. Pacat!
@buterfly: Mutat în rubrica "Fortărețe dacice din Munții Orăștiei, M-ȚII ORĂȘTIEI" (nou-creată pe sait)
Probabil că greșesc, dar ce-am citit și văzut (fotografiile) acum la Costești, mă impresionează mai mult decât cele de la Sarmizegetusa Regia. Știam de acest sistem defensiv din mai multe cetăți, dar până acum nu am avut nicio informație concretă... așa că mii de mulțumiri pentru impresiile atât de valoroase. Am o nedumerire/întrebare: acolo unde apare ”subsemnata” lângă coloane, acele bucăți de coloane stau acolo de la bun început reprezentând fundațiile coloanelor, adică sunt puse așa de strămoșții noștri, sau sunt aranjate în zilele noastre pentru o impresie artistică mai bună? La Piatra Roșie, în text apare un zid ”monobloc”, iar în fotografie (P10) un ”zid uriaș din piatră topită”. Din ce văd eu în fotografie, pare a fi mai curând o stâncă naturală, fisurată natural (deci, desigur, că nu poate fi un zid făcut din bucăți mai mici). La ce se referă cuvintele ”piatră topită”? Înclin să cred că e puțin folclor în privința acestui ”zid”.
Articol selectat ca fiind „de interes turistic crescut” (din punct de vedere al politicii saitului!)
— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@buterfly: Fascinant peisaj în P17. Lipsa amenajărilor și a promovării turistice au contribuit parțial la păstrarea acestor comori istorice pe de o parte, dar pe de altă parte oare e bine ca ele să fie uitate și neglijate? Câteva din cetățile dacice au fost chiar incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Au ele „față” (fiindcă de istorie nu duc lipsă) de această clasificare. Probabil că o mare parte a turiștilor sunt dezamăgiți de ceea ce găsesc la fața locului - nu toți pot simți energia locului și admira doar frumusețea peisajelor naturale.
După unii cercetători cetățile dacice de aici constituiau un adevărat nod fortificat defensiv, după alții „cetățile” au fost doar centre spirituale dacice, temple în care sacerdoții își desfășurau activitatea ritualică.
Doar 10% din perimetrul cetăților dacice au fost cercetate arheologic.
@elviramvio: multumesc pentru vizita si aprecieri! Tara asta ar putea trai in mare huzur numai din turism. Avem atatea locuri incarcate cu istorie cum nu am mai vazut in alta parte de lume. Din pacate se face tot posibilul ca istoria noastra sa fie uitata, stearsa. Se pare ca exista interese mari in acest sens. Daca am pune toti umarul putin si am merge mai des prin astfel de locuri am atrage atentia si autoritatilor locale pentru a face ceva. Daca nu doesc sa dezgroape aceste vestigii macar sa intretina ceea ce este deja dezgropat si sa faca bani din asta. Cat despre par, incerc si eu sa par mai "verde" decat sunt!
@Lucien: multumesc pentru vizita si aprecieri! Intr-adevar este mai mult mister in aceste 2 cetati decat la Sarmi unde ajunge multa lume. Din pacate 3 zile nu sunt suficiente pentru a vedea tot ansablul de cetati din zona. Indragostiti de pietre si istorie am petrecut mai mult timp printre ruinele la care am ajuns si am ratat alte 2 cetati: Fetele Albe si Blidaru. Inclin sa cred ca a fost un lucru bun. In felul asta trebuie sa ne mai intoarcem in zona. Fetele Albe si drumul greu accesibil catre ea ma cheama. Sper ca anul asta sa nu o mai ratez. La fel si Blidaru. Nu ma voi lasa pana nu le voi vedea, fotografia, cerceta si filma si pe ele.
Coloanele respective sunt acolo de la "facere" nu cred sa le fi mutat cineva. Sunt mai multe temple de acest fel imprastiate prin padure. Ceea ce ma intriga este felul perfect in care au fost retezate coloanele. Toate la acelasi nivel... parca ar fi fost un aparat special de retezat constructii.
In ultimii ani sunt atrasa inexplicabil de o civilizatie pe care am descoperit-o pentru prima data in Tara Luanei, civilizatia gigantilor. Jur ca nu fac nimic in sensul acesta dar mereu dau peste ea. In Tara Luanei am luat pentru prima data contact cu ceea ce eu am numit "piatra topita". Pare ciudat, dar ulterior, in Peru, i-am gasit din nou... pe ei. Aici am primit mai multe informatii. Se pare ca a existat un "zeu" care putea sa isi schimbe forma in pasare. Aceasta pasare (vultur) folosise o substanta chimica pentru a topi si modela piatra dupa bunul plac. Asa au fost construite unele vestigii din Peru. Nici asta nu a fost suficient. I-am redescoperit si in Bulgaria (urmeaza sa scriu articolele de acolo). Mai mult de atat in Bulgaria pana si toponimia locurilor unde se afla cetatile megalitice ale gigantilor coincide cu cea din Romania. Jur ca nu fac nimic in sensul asta dar pur si simplu ma cheama aceste locuri... si le descopar fara sa stiu despre ele ceva dinainte. E ca si cum trebuie sa ajung si sa scriu despre ele. Asa e si cu zidul asta din piatra topita sau monobloc cum i-am mai zis eu. Si aici am dat peste civilizatia uriasilor. Cel putin Cetatea Rosie este construita pe o cetate mai veche... mult mai veche. La fel si zona numita LA VARTOAPE... a scris si despre ea. Cam asa sta treaba.
@tata123: multumesc pentru vizita si aprecieri! Din pacate plange pamantul sub picioarele noastre si nimeni nu il aude. Sincer cred ca nici macar 10% din ceea ce este acolo nu este scos la lumina. La Sarmi, sub pamant, conform scanarilor facute de rusi, exista un oras de marimea Bucurestiului de azi. De vizitat vizitam 3 pietre amarate. Sapaturile sunt interzise cu desavarsire. Oare de ce? O fi mai bine sa lasam vanatorii de comori sa jefuiasca aurul din zona decat sa il bagam intr-un muzeu... care muzeu nu exista. Muzeul de istorie din Bucuresti este inchis de multi ani, nici nu mai stiu cati. Am ajuns sa avem de aratat strainilor un mic tezaur si un parter in care sunt REPRODUCERI cu scene de pe Columna. Asta e tot ce avem?! In plus mai este si profanat de statuia aia groteasca ce a fost montata pe scari. Un Traian in cucu' gol care are ganduri ciudate cu o lupoaica ce se zbate sa scape... asta ne reprezinta pe noi. Nu stiu cine a permis acea atrocitate pe scarile muzeului nostru. Oricum nu ii pasa nimanui
@buterfly:
Oricum tu ai un suflet verde crud de primavara!
Calatorii frumoase oriunde iti doresti!
Din păcate Piatra Roșie nu a fost protejată (conservată) după cercetări, nici nu s-a încercat vreo restaurare, așa că mare parte din ce s-a găsit acolo a dispărut.
De exemplu, scara monumentală de acces în cetate. Nu cea care se vede în poze, aia e doar accesul la primele terase. Pe terasa cea mai de sus a fost incinta principală, fortificată, în care se intra, pe sub un turn, pe o scară monumentală, construită din blocuri mari de piatră, care au dispărut în totalitate în ultimii 50 de ani, furate de localnici. Nu s-a mai păstrat nici măcar o singură treaptă. Asta e considerată cea mai mare pierdere.
„Piatră topită” există, rocile vulcanice (sau unele din ele, bazaltul de pildă) se pot prelucra prin topire și turnare în forme, dar nu e cazul aici. Faleza aia din poză e o stîncă de calcar.
@buterfly: Răspunsul tău mă impresionează și îl consider perfect, pertinent și doar vârful icebergului care nu poate fi relevat în întregime. Exact acesta era și sensul întrebării mele cu coloanele: parcă prea sunt puse la expoziție. Pe de altă parte, ar fi și o explicație (speculație personală) de ce sunt toate ”retezate„ la aceași înălțime. Coloanele (și eu mă refer la cele grecești), nu sunt monolitice, ci făcute din segmente puse una peste alta. Poate că noi vedem acum doar primele segmente constituind fundația coloanelor care au fost construite la dimensiuni identice.
@abancor, în ecoul său, a amintit și el de ”pietrele topite” și îi dau dreptate. Și eu vedeam stânca respectivă ca fiind de calcar... și calcarul nu prea merge topit.
@Lucien: Așa e, Costeștiul e mai impresionant decît Sarmizegetusa, pentru că se pot vedea aievea bucăți de zid și o parte dintr-o scară monumentală. În plus, se pare că asta e cea mai veche cetate din zonă (sau așezare, că zidurile nu erau inițial proiectate ca să reziste unor asedii, ci doar ca semne de putere, ca să inspire autoritate). Asediul romanilor a durat ceva, și-au construit pentru asta un castru mai jos, pe același deal.
Din poze însă (că n-am ajuns acolo), și mai impresionantă pare să fie Blidaru (caută pe google) - zidurile sînt vizibile în totalitate, pe un vîrf de deal neîmpădurit, deci cetățuia e cea mai „cetate” dintre toate. Tot aici e singurul loc unde s-a descoperit folosirea mortarului, la cisterna cetății (un mortar special, pentru impermeabilizare).
Bazele alea rotunde erau fundații pentru coloane de lemn și ăla e locul lor și dimensiunile originale. Erau îngropate sub nivelul de călcare al templului. Cel mai bine s-au păstrat cele de andezit, rezistente la condițiile climatice (față de calcar). Bazele (plintele) de la un templu dezafectat au fost descoperite îngrămădite în dreptul intrării în cetate, deci fuseseră mutate de daci în scop defensiv, și au fost lăsate acolo, nu le-au mutat arheologii în alt loc.
@tata123: Poza aia de care zici e semnificativă, mi-a atras și mie atenție: e cel mai bun argument pentru amplasarea cetății, de unde se putea supraveghea o zonă întinsă.
Așa e, cetățile nu prea au „față” turistică, probabil s-ar putea pune în operă un proiect de prezentare care să fie și interesant pentru turiști, mă gîndesc inclusiv la un centru muzeal cu reconstituiri, amplasat undeva la Costești, la un traseu amenajat cu panouri informative. E cam greu să prezinți vestigii antice în starea asta, dar nu imposibil. Mă gîndesc la Stonehenge, unde de cînd te apropii de monument dinspre parcare ești introdus în lumea de pe vremea aia, prin imagini expuse de-a lungul aleii.
@buterfly: Unde ai citit că sînt interzise săpăturile?
Groapa de care zici de la Piatra Roșie este o dolină, o mică depresiune carstică naturală. Lîngă ea au fost descoperite ruinele unui mic sanctuar, iar în ea, multe obiecte interesante, printre care o spadă lungă de tip celtic. E posibil ca dolina să fi fost un lac (fundul astupat cu argilă) sacru, în care se aruncau ofrande. (citez, evident, din cartea lui Radu Oltean, despre care v-am mai povestit - Dacia, războaiele cu romanii volumul I).
@buterfly: Foarte frumos articol. Si mai ales dureros stiind faptul ca nimeni nu este interesat de conservarea istoriei si identitatii nationale. Usor-usor ajungem sa ne pierdem in negura vremurilor ce vor veni. Prin aceste articole sa speram ca reusim sa aratam si altora, sa invatam cine au fost stramosii nostrii daci.
Felicitari pentru articol.
@elviramvio: mersi la fel! Poate calatorim o data impreuna
@abancor: multumesc pentru vizita si aprecieri! Dupa cum se vede pe imagini si pe film nu mai exista mare lucru acolo. Regret profund ca nu am apucat sa vad si eu scara monumentala despre care pomenesti tu. Chiar si terasele superioare despre care spui nu am reusit sa le identific din cauza ierbii inalte care acoperea totul in cetate. Natura e frumoasa dar cred ca ruinele cetatii ar trebui totusi curatate. Localnicii au furat multe din pietrele folosite la cetatie antice. Acum insa i-am gasit mai atasati de locuri si mai cu grija pentru istorie... sau poate am dat eu numai peste astfel de persoane in zona.
@Lucien: este posibil ca aceste coloane sa fi fost din mai multe segmente lipite intre ele, segmente care ulterior au fost furate sau mutate. Cat despre piatra topita trebuie sa ne tinem mintea deschisa. Dupa cum spuneam langa Cusco exista o fortareata ciudata, Sachsayhuaman, care a fost construita de un zeu in forma de vultur care folosea o substanta chimica pentru a topi piatra. De asemenea, sa ne gandim la oceanul de lava pe care plutesc continentele noastre. Credeti ca acest ocean nu contine si calcar topit? De credeti ca nu poate fi topit calcarul? Zidul respectiv poate parea natural dar tot asa pot parea naturale si piramidele topite de la Tucume. Acolo pare ca cineva s-a suparat rau si a turnat acid peste constructii... ele par a fi natural erodate...
@abancor: stai linistit ca itr-o buna zi voi ajunge si la Blidaru dar mai ales ma atrage foarte mult Fetele Albe (este mai greu accesibila). Nu am citit despre interzicerea sapaturilor ci am trait astfel de momente "pe viu".
1. Am ajuns la Sarmi cu multi ani in urma. Un grup de tineri dezgropau de zor ceea ce parea a fi un zid. Destupasera aproximativ 100 de metri, era foarte mare, il curatasera frumos si sapau undeva la baza lui in continuare. Acum cand m-am intors totul fusese astupat cu grija.
2. Il urmaresc pe Daniel Roxin. Acum cativa ani stransese bani din fonduri proprii si donatii si obtinuse permis sa sape la Sarmi. Avea nevoie de voluntari. Tocmai ma pregateam sa ma inscriu cand permisele i-au fost retrase cu 1 luna inainte de inceperea lucrarilor.
3. Am ajuns in zona Vartoape, ghidul local tocmai ne povestea despre templul astupat cu ciment de catre Ceausescu...
Mai am si alte exemple, cred ca astea sunt suficiente
Despre gropile de la Piatra Rosie nu stiu cat de doline or fi fost ele si cat de naturale avand in vedere contextul in care se afla, adica in miezul cetatii. Tu sa fi fost seful cetatii ai fi lasat niste gropane uriase sa iti incurce cetatenii?! Eu cred ca au alt scop si sunt cam la fel cu cele de la Vartoape. E o parere personala
@Soso42: multumesc pentru vizita si aprecieri! Incerc si eu sa fac ceva, sa trezesc interesul pentru aceste locuri, sa determin mai multi oameni sa ajunga in zona, este atat de frumoasa.
Fata verde cu parul padure!!! Tu esti de pe alta planeta, aia a Gigantilor? Brr!!! Cum te cheama ei pe tine in locuri mai putin stiute de multi dintre noi...
Foarte frumoase povestile tale!
@buterfly: Segmentele de piatră din care sunt făcute coloanele nu sunt lipite între ele, din câte știu eu. Folosirea termenului de ”topire” implică temperatura foarte înaltă, pe când exemplul dat de tine ”substanta chimica pentru a topi piatra” implică folosirea unei sustanțe chimice pentru dizolvarea pietrei. În cazul de față, dacii foloseau calcarul pentru construcțiile lor, iar calcarul este o rocă ușor dizolvabilă în acizi. Din vechile mele amintiri, parca zeul de la Sachsayhuaman ar fi folosit substanțe obsținute din plante pentru dizolvarea pietrelor și îmbinarea lor așa de măiestrit. Topitura magmatică (lava este magma ajunsă la suprafață) pe care plutesc continentele nu prea conține calcar propriu-zis. Cu alte cuvinte nu există magme calcaroase, ci, cel mult, ca excepții rare, magme carbonatice dar care, prin răcire, nu dau naștere la calcare. Calcarele au origine sedimentară (chimică sau biogenă), iar calcarele cristaline (marmurele) provin din metamorfozarea calcarelor sedimentare inițiale.
@adri-nico: pai normal soro! trebuie sa cheme si ei pe careva ca sa le povesteasca istoria, Multumesc pentru vizita si aprecieri!
n-ai ghicit! La Fețele Albe am citit că nu mai e nimic vizibil. De ajuns, n-am ajuns. Am un prieten care a încercat, dar s-a întors din drum, convins pînă în ziua de azi că a auzit un urs în pădure. Tot ce se poate, zona e izolată, neumblată.
Oricum, asta nu înseamnă că nu merită un urcuș. Succes!
Cît despre cercetări, stai liniștită, nu e nimic interzis, nici nu există noțiunea de a interzice pur și simplu săpăturile. Ba chiar se fac cercetări acolo în fiecare an, în limita bugetului, care la noi se știe cum e.
De astupat săpăturile e o practică normală, ajută la conservarea locului. Iar Daniel Roxin, nu știu cine e, văd că e un scriitor, nu e arheolog, așa că, nu vreau să mănînc castane, nefiind de meserie, dar mă îndoiesc că a avut vreodată vreun permis pentru săpături. Nu se dă voie oricui să se apuce de cercetări arheologice. Văd că are o asociație, sponsorizează șantiere arheologice, ajută cu voluntari, ceea ce e foarte bine, dar să coordoneze el un șantier nu are cum.
Uite un site unde găsești rapoarte de la toate cercetările arheologice din țară (după 1983): cronica.cimec.ro Cel mai recent raport de la Sarmizegetusa e din 2014 (dar datele din 2016 încă nu sînt încă afișate).
La Sub Cununi se știe că a fost o așezare dacică și una romană care a fost fondată în 106 și a existat cel puțin cîteva decenii. Treaba cu astuparea cu cimentul sună a legendă locală, mai ales dacă de vină a fost Ceaușescu, care se folosea de daci în scopuri ideologice.
Uite și niște observații vizavi de cercetările de la Sub Cununi, unde se bănuiește a fi localitatea Ranisstorum, unde Traian a primit capul lui Decebal arheovest.com/simpozion/a ... /23_373_379.pdf
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@abancor: acum depinde cum interpretezi "nimic". Teoretic nu e "nimic" nici la Vartoape si totusi... Eu abia astept sa vad ce mai descopar la Fetele Albe. De interzis crede-ma chiar e interzis. De la descoperirea Sarmisegetuzei si pana azi vedem aceleasi ruine, nimic nou. Cum iti explici? Exista fonduri private in acest sens dar dupa cum spuneam nu se dau permisele necesare. La subiectul Vartoape ii tot dai inainte cu orasul roman de parca romanii au construit acolo si nu dacii. Interesant nu?! Noroc cu romanii ca. ne-am dat si noi jos din copac
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2017 Blidaru – cetatea ce nu a putut fi niciodata cucerita — scris în 18.10.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată