Transfagarasanul printre nori si soare

TIPĂREȘTE

Transfagarasanul a fost unul din traseele la care am visat inca de mult prea mult timp, si care s-a concretizat, in sfarsit in weekend-ul trecut. Am pornit din Bucuresti, pe autostrada spre Pitesti, in jur de 6:30 dimineata. Drum relativ liber, dor nebun de munte si de calatorit. In scurt timp, aproximativ o ora, am ajuns la Pitesti si apoi, tinand drumul tot inainte am intalnit un indicator semnaliza ca drumul spre Curtea de Arges trebuie sa fie facut la stanga. Am urmat cuminti indicatia si am ajuns pe o sosea printre pruni si nuci, parca rupta din povesti. In scurt timp am ajuns la Corbeni, iar apoi drumul a urcat frumos pana la Capataneni, de unde a si inceput aventura. Stanci salbatice, copaci desi ce formau o padure parca desprinsa din peisajele pictorilor, sosea serpuindu-se printre vai si creste.

Pana la Barajul Vidraru, drumul extrem de bun... apoi, drumul este doar prietenos (pe o portiune de aproximativ 20 km) si iti arata cat de frumoasa poate fi o frantura de pe harta, ce nu tine mai mult de 70 de km in total.

Masini multe, dar soferi care au uitat comportamentul de a goni pe sosele, asadar condusul autoturismelor a fost mai mult decat civilizat. Oprire la Cascada Capra (este ianinte e a ajunge la Balea), facut cateva fotografii si plecat spre cel mai inalt punct de pe traseu: Cabana Balea.

Din pacate, fiind weekend (si mai mult, unul prelungit avand in vedere ca urma si ziua libera de luni), faptul de a opri acolo nu ne-a suras prea mult, uitandu-ne la coloanele de masini ce asteptau sa intre in tunelul de aprox 1 km ce se arata atunci cand vrei sa iesi de la Cabana Balea. Asadar, am ales sa oprim undeva mai jos, la 1 kilometru si sa ne bucuram de faptul ca suntem in nori (nu doar la figurat de data aceasta, ci si la propriu :)). Liniste si aproape intuneric, ca o antiteza cu ceea ce traisem atunci cand am fost mai jos ca si altitudine cu 150 m. Inspiram aerul curat de la Cota 2000 si alegem sa ne lasam incantati mai departe de peisajul ce avea sa fie coborand, inspre Cascada Balea si implcit, spre Cartisoara unde traseul incepe sa devina unul doar frumos comparativ cu ceea ce natura a pregatit mai sus de el.

Acum inteleg de ce, inca de cand eram mica, am auzit ca ''Pe Transfagarasan... e supeeeerb! Trebuie macar o data in viata vazut! ''

---

VIZUALIZĂRI: 1194 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI