Transfagarasan vs Transalpina

TIPĂREȘTE

Aveam de gand sa revin pe Transfagarasan de ceva vreme. Singura data cand am fost se intampla prin 1987, cand eram doar un copil, dar imi ramasese intiparit ca ceva extraordinar de frumos.

Si pt ca tot era un week-end prelungit si calduros (14 august) si tocmai vazusem pe net emisiunea Top Gear despre Romania, am hotarat sa plec pe Transfagarasan.

Dupa ce am citit aici pe forum, am vazut ca exista si Transalpina, de care nu auzisem pana acum. Asa ca am hotarat sa le fac pe amandoua intr-o zi.

Am plecat pe la 6 dimineata din Bucuresti, pe traseul Pitesti - Ramnicu Valcea - Horezu - Novaci - Ranca, de unde incepe Transalpina (DN 67C). Drumul a fost destul de liber si am ajuns pe la ora 9 la Ranca (si cu o oprire la benzinarie in Horezu). De la Ranca incep serpentinele. Soseaua este nou asfaltata, foarte buna, cu 2 zone neasfaltate (una de vreo 200m si alta mai lunga, aprox 6 km). Punctul cel mai inalt al soselei ajunge la 2060 metri (conform altimetrului masinii). Zona nu este impadurita dar panorama ce se deschide este extraordinar de frumoasa. Masini erau destul de multe, dar aveai suficient loc sa tragi pe dreapta si sa faci cateva fotografii. Vreme placuta, 14 grade, soare. Momentul mai neplacut a fost cand cei din masina din fata si-au aruncat gunoaiele pe geam, in varful muntelui. Oare cum va arata zona asta cand va incepe sa fie populata cu specimene care-si fac gratar in varful muntelui?

Mergand mai departe, doream sa mergem spre Transfagarasan. Cum GPS-ul nu vedea pe unde suntem, m-am uitat pe hartile scoase de mine de pe Google maps, si am vazut 2 drumuri care faceau dreapa, primul spre Voineasa pe langa lacul Vidra (drumul 7A) si al doilea drum catre o localitate numita Tomsani (pe drumul 106N). Am gasit indicatorul de Voineasa si am mers tot inainte. Dupa un timp drumul a trecut pe langa un lac. Nu stiam ce este, deoarece nu aveam nici un indicator (acasa am vazut ca era vorba de lacul Oasa). Apoi am mai trecut de un alt lac, mai mic (lacul Tau-Bistra) ca in final sa ajungem in localitatea Sugag, moment in care am realizat ca am gresit drumul.

Am facut dreapta spre Jina pentru a ajunge in Sibiu (pe 106E). Drumul catre Jina este neasfaltat pe o lungime de aprox 3-4 km, dar de acolo soseaua este destul de buna insa ingusta. Satele prin care se trece sunt dragute, case cu porti mari (tipic ardelenesti), proaspat zugravite. Una peste alta, desi am gresit drumul, zona prin care am trecut a compensat timpul pierdut.

Pe la ora 3 pm, am ajuns in Sibiu, unde am hotarat sa mancam ceva. Am parcat masina si am mers in centru sa gasim un restaurant. Din pacate am ales prost, deoarece mancarea a fost destul de rea si am pierdut cam o ora pana am fost serviti (Restaurant Gothic in incinta AmRing Hotel).

Dupa aceasta experienta nereusita, pe la ora 5-5.30 pm am plecat spre localitatea Cartisoara, de unde incepe Transfagarasanul.

De aici drumul pana la Balea cascada nu este grozav, asfaltul fiind cam prost. La Balea cascada, se circula destul de greu, masini si pe stanga si pe dreapta, loc sa oprim nu am gasit, asa ca am hotarat sa mergem pana la Balea lac si sa oprim. Idee proasta de altfel, pentru ca la un moment dat ne-am oprit pe serpentine la coada. Coada care pana la urma am realizat ca se intinde pana la lac, cam 2-3 km, pe care i-am facut intr-o ora. Asa ca am putut sa "admir" in voie corturile si gratarele celor intinsi de-a lungul drumului. Dupa chin si jale am ajuns sus, am reusit sa parcam (5 lei parcarea) si am fost sa facem cateva fotografii cu lacul si cabana. Lume multe, vanzatori cu de toate (mancare, haine), gratare - petrecere balcanica.

Dupa jumatate de ora am hotarat ca e destul si ne-am decis sa plecam. Am traversat tunelul (aici soseaua se afla la 1980m altitudine), si apoi am inceput coborarea. Deja era ora 21.00, incepuse sa se intunece, iar drumul a devenit din rau in execrabil. In zona serpentinelor de la 800 de metri, soseaua e plina de cratere. In cele din urma am ajuns la barajul Vidraru, insa era intuneric si nu se mai vedea nimic. Drumul a devenit plictisitor, si in final pe la ora 12 noaptea am ajuns in Bucuresti.

Una peste alta a fost o calatorie frumoasa, cu descoperirea unui drum extraordinar de frumos (Transalpina), a unor sate sibiene ingrijite, dar si cu dezamagirea Transfagarasanului, nereabilitat dar ocupat de corturi, gratare si vanzatori ambulanti.

---

VIZUALIZĂRI: 11662 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI