et in Bulgaria ego ...("et in Arcadia ego")

TIPĂREȘTE

Am plecat spre aceasta destinatie doar de dragul unor prieteni cu care am mai petrecut si alte vacante reusite impreuna. A fost alegerea lor, la recomandarea altor prieteni (de-ai lor, nu si de-ai nostri) si-am mers "pe mana lor ", dar cu mari rezerve, intrucat noi veneam de la Mediterana, unde suntem la post cu serviciul (Tunisia) si ni se parea aproape un non-sens sa "dai" Mediterana (cea super albastra) pe Marea (supranumita) Neagra. Post-factum, s-a dovedit a nu fi avut dreptate, deoarece la Duny marea este (cel putin) tot atat de albastru-verzuie si limpede ca si la Tabarka, in Tunisia, cu portiuni ce amintesc de Vama (noastra cea) Veche din vremuri (nu de prea mult) apuse, unde poti face nudism, fara teama de a fi inoportunat de "intrusi" mai mult sau mai putin curiosi.

Intrucat nu suport ideea de a sta inerta pe plaja (chipurile! ) sa ma bronzez, am cutreierat plaja in fiecare zi, de la golfuletul hotelului pana la capatul extrem, deasupra caruia se inalta, maiestuos, alte locatii turistice. Am adunat ''des coquillages ", carora, ulterior, le-am aplicat un strat de lac incolor, pentru mai multa stralucire si i le-am oferit prietenei mele drept material didactic la Gradinita a carei directoare este. Intr-alta zi, am gasit un copil ratacit pe plaja. Coborase de la Saint- Thomas residence (o altfel de METEORA greceasca, daca vreti) fara stirea parintilor lui si umbla hai-hui, pe plaja (aproape) netarmurita, pentru el. Sansa lui a fost ca avea in buzunarasul pantalonasilor o cartela cu numele vilei in care statea. Plaja era total pustie, doar ici- colo, razlete, cateva cupluri care faceau nudism, in rest mare, soare, pescarusi si scoici. Ca sa n-o mai lungesc, in dimineata respectiva am fost, pentru pustiul de nici 4 ani ratacit printre dune (de la Duny) ingerii lui pazitori.

Sejurul nostru a cuprins aproape de toate, stiti cum se spune, non multa, sed multum, adica nu multe (lucruri), dar mult (emotional vorbind). Am facut si dans in jurul focului de tabara, intr-o spendida seara, si aerobic pe un ring special amenajat, si plimbari indelungi in amurg pana tarziu, in noapte, si spectacol multicultural in ultima seara a sejurului nostru. In cadrul spectacolului romanii au fost reprezentati (vorbesc ca perceptie a bulgarilor despre noi) prin dansul calusarilor, imitat destul de bine de dansatorii lor si prin hora romaneasca, redata chiar mai bine decat Calusul. Am plecat de la acest spectacol incantata, aproape entuziasmata de cate pot realiza, artistic vorbind, niste tineri, 8 la numar, 4 baieti si patru fete, care-au ridicat in picioare un intreg amfiteatru. Un mare bravo pentru ei si pentru implicarea lor in acest spectacol in care si-au dat masura talentului lor imitandu-i nu doar pe romani in portul lor traditional romanesc, dar si pe rusi, cu a lor incomparabila kalinka si pe chinezi, cu evantaiele lor din care, prin abile miscari scenice, alcatuiau minunate figuri sugestive, de la imaginea pasarii in zbor (deasupra unui cuib de cuci), pana la asfintitul soarelui dupa munti. Bref, un spectacol reusit, cu o butaforie pe masura, cu o naturalete de la care noi, romanii, am avea ce invata. Nimic ostentativ pentru ei, totul firesc, discret, de bun gust.

Dar, intrucat se spune ca ar fi fost prea frumos ca sa fi fost si adevarat, trebuia sa se intample si ceva care sa umbreasca, intrucatva, vacanta noastra. In ultima seara petrecuta la Duny, pe sotul meu l-a apucat subit o durere crunta (une rage) de dinti. Greseala a fost a noastra, aceea de a fi venit in vacanta fara asigurare medicala, ceea ce a fost de natura sa creeze cosmaruri. Ni s-au cerut 60 de euro pentru o cutie de augmentin, medicii de garda neacceptand sa ne vanda doar doua tablete, cat aveam nevoie pana a doua zi in care ajungeam in tara si ne reglam problemele.

Aviz amatorilor, nu plecati fara asigurare medicala, nu stiti ce se poate intampla si n-ati vrea sa reeditati experienta noastra neplacuta, din punctul acesta de vedere.

Altfel, totul e bine cand se termina cu bine si, dupa ce am trecut cu bacul la Calarasi, a inceput o ploaie cu bulbuci si am ajuns acasa plouati doar la propriu, nu si la figurat. Vacanta, scurta din pacate, de anul acesta ne va ramane in memorie drept una plina de lumina, de caldura, de autentica traire. Incerc sa-mi reprim sentimentul de vinovatie fata de propria tara, fiindca ii preferam alte destinatii, dar atata vreme cat cei indrituiti sa ne seduca, sa ne convinga sa ramanem in tara in concediu, nu fac nimic in sensul acesta, sa faca bine si sa suporte si consecintele, adica exodul romanilor spre alte tari "de soare pline". Pentru informarea lor, aproximativ 90 la suta dintre turistii de la Duny vorbeau romaneste. Asta nu le spune nimic diriguitorilor nostri?

---

VIZUALIZĂRI: 1993 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI