Din Opatija la Pola

TIPĂREȘTE

In primul rand dati-mi voie sa folosesc denumirea in italiana a localitatii croate din respect pentru doamne si copii - Pola.

In prima seara a sejurului nostru in Opatija am incercat sa creionam programul urmatoarelor zile in timp ce serveam masa la restaurantul Slatina. Pana sa ajungem in Opatija ma gandisem in primul rand sa vizitam orasul Pola de care auzisem mai demult in cateva ocazii, insula Krk cu masina (un tur al celei mai mari insule croate) si sa vizitam pestera Postojina din Slovenia care se afla relativ aproape de Opatija.

Inainte sa mergem la masa ne-am plimbat putin pe “lungomare” (celebrul bulevard plin de viata) unde am vazut vreo 5-6 tonete care vindeau croaziere in golful Kvarner, unele mai scurte pe Riviera Opatija iar altele mai lungi, care durau o zi si cuprindeau pe langa riviera si cele 2 insule din apropiere: Krk si Cres. Astfel unul dintre obiective - insula Krk puteam sa-l vizitam pe apa si intr-un mod si mai relaxant asa ca am achizitionat o croaziere pt ultima zi.

Pt prima zi ne-am propus o excursie mai scurta, in orasul Pola din sudul peninsulei Istria, deoarece vroiam sa ne odihnim mai mult dimineata dupa drumul solicitant din ziua precedenta

. Astfel ca, dupa un mic-dejun “tarziu” la hotel Imperial am plecat spre orasul de care auzisem in mai multe randuri: prima data ca o curiozitate pt. noi, romanii, a denumirii orasului in limba croata, a 2-a oara in 2004 cu ocazia Campionatelor Europene de box (un oficial mai hatru a declarat atunci ca: ”am boxat in localitatea cu nume obscen si ne-am intors cu numele ei!) iar ultima data cu vreo 2 ani in urma datorita unuia dintre baietii mai mari care a vizitat-o si ne-a adus suveniruri care ne-au amuzat foarte tare. Nu in ultimul rand faptul ca, in weekend-ul precedent concertase Inna aici si a declarat ca i-a placut foarte mult …localitatea-va dati seama ce amuzament a fost pe copii!

Din Opatija in Pola se poate ajunge foarte repede pe autostrada, dar noi am preferat varianta drumului pe coasta rivierei Opatija spre sud pe o distanta de cca 30 km, un drum de o frumusete deosebita cu muntii Ucka in dreapta si golful Kvarner in stanga pe care se vad cele 2 mari insule ale Croatiei: Krk si Cres. Deci am mers pe ''lungomare'' spre sud, pana in Lovran, o statiune mai mica dar cu o istorie asemanatoare cu a Opatijei, numai in privinta dezvoltarii pt ca aceasta localitate, in spatele careia se afla dealul Gorica, a fost martorul luptelor dintre piratii uscoci (de care v-am spus ca se stabilisera in orasul Senj pe care-l vizitasem cu o zi in urma) si Republica Venetiana.

Am observat si aici hoteluri si spatii de cazare, probabil mai ieftine pt ca nu aveau stralucirea celor din Opatija iar ca obiectiv istoric se pot lauda cu biserica Sfantul Gheorghe, construita in stil gotic in secolul XIV.

Mai departe drumul trece prin Moscenicka Draga, localitate pe care, la fel ca si Lovranul, aveam s-o vedem si in ultima zi dar de pe mare, cu ocazia croazierei de care va spuneam, o micuta statiune in care am observat totusi vreo 2 hoteluri maricele.

In continuare ajungem in Brestova, localitate de unde se poate traversa cu ferry-boat-ul in insula Cres, spre deosebire de insula Krk unde se ajunge pe un pod superb situat in sud-estul orasului Rijeka - al 3-lea oras ca marime al Croatiei.

Din Brestova parasim drumul de coasta, mai intai spre nord, apoi spre sud-vest pe langa localitatea Labin, un drum care inafara de traversarea unui rau pe o sosea foarte inalta nu oferea prea multe frumuseti pana in localitatea Pola - ultima portiune este o sosea obisnuita pe camp.

Cu toate ca Pola este cel mai vechi oras al Istriei prima impresia a fost de localitate moderna, cu blocuri aerisite si constructii futuriste pe a caror firmament vedeam reclame ale unor marci si banci cunoscute, avand o industrie si un port foarte active, spre deosebire de localitatile vazute pana atunci in Croatia. Pe masura ce gps-ul ne arata ca ne apropiem de centru, cladirile devin din ce in ce mai vechi iar strazile mai inguste, cu sensuri unice, astfel ca ne-am invartit ceva timp pana sa gasim o parcare.

Am gasit o parcare micuta, umbrita de niste copaci mari unde am fost ajutati de un localnic dragut care ne-a aratat cum functioneaza aparatul de taxat, mai mult achitand el prima ora de parcare - cca 4 kune - mare boier, mare caracter!

Am plecat apoi pe strazile pietonale din centrul orasului si ne-am despartit temporar in 2 tabere: sotia cu copii dupa suveniruri si vechituri (avem un colectionar in familie!) iar eu sa identific principalele obiective din oras, dar cu ochii pe ceas ca sa alimentez aparatul din parcare.

Astfel am ajuns la Muzeul de Istorie al Istriei cu program de vizitare 9-17, cu taxa de intrare, muzeu situate intr-o fortareata venetiana din sec XVII, pe locul fostului Capitoliu Roman.

V-am spus ca e cel mai vechi oras din Istria dar am omis sa va spun ca are o istorie romana captivanta, fiind fondat in 177 I. C. sub numele de Polensium iar dupa caderea imperiului Roman de Apus in 476 d. C. a intrat sub tutela imparatilor bizantini pana la venirea slavilor.

Cel mai impresionant si mai vizitat obiectiv din Pola este Amfiteatrul, construit in sec I, program 8-21 vara, cu taxa de intrare, unul dintre cele mai mari din lume-cca 23.000 spectatori puteau asista la luptele dintre gladiatori.

Cei care au vazut Colosseum-ul din Roma nu o sa fie prea impresionati, deoarece pe langa faptul ca este mai mic este si mai sarac deoarece, de-a lungul secolelor, blocuri intregi de piatra au fost luate din el pt a construii case ba chiar la un moment dat s-a intentionat transportarea intregii structuri la Venetia, cand orasul apartinea Republicii Venetiene.

Alte obiective de vizitat in Pola ar mai fi Muzeul de Arheologie, aflat la sud de Amfiteatru, Arcul de Triumf al lui Sergius, datand din 27 I. C., vechiul For Roman din care nu a mai ramas intact (vorbim de Forul original) decat Templul lui Augustus (program 9-18 cu taxa de intrare) construit in cinstea imparatului cu acelasi nume.

Nu am vizitat toate obiectivele (nu am intrat la Muzee si Templu al lui Augustus) deoarece era o caldura caniculara la ora pranzului, drept pt care am “onorat cu prezenta“ o terasa din P-ta Centrala, chiar langa o fantana arteziana unde se racoreau copii si tineri, terasa unde am mancat niste portii de pizza imense si am baut lichide “la greu “.

Am plecat apoi cu masina in zona portului, care ni s-a parut aglomerata (aflasem ca orasul a fost principala baza navala a Imperiului Austro-Ungar) si am vrut sa facem ceva plaja mai la periferie dar nu am facut-o din diverse motive-ori am gasit plaje mici si aglomerate ori nu ne-au convenit conditiile asa ca am vizualizat putin imprejurimile (am vrut sa mergem pana in Rovinj dar eram toropiti de caldura!) dupa care am plecat spre Opatija.

Am intentionat si in Pola sa spal masina dar am avut o surpriza neplacuta si anume: nu vroiau sa spele decat exterior-interior iar noi vroiam decat exteriorul chiar daca eram dispus sa achit ambele operatiuni – nu i-am inteles asa ca n-am mai spalat-o pana in Romania pt ca nici zilele urmatoare n-am gasit vreuna.

La intoarcere am preferat autostrada pentru operativitate, astfel ca am avut mai mult timp pt. superba noastra gazda - statiunea Opatija.

---

VIZUALIZĂRI: 6857 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI