Locuri si obiceiuri - Osuarul Hallstatt

TIPĂREȘTE

Despre Hallstatt si imprejurimi s-a tot scris (vezi impresii): un loc idilic, linistit, unde timpul pare ca s-a oprit in loc si de fiecare data cand mergem ni se pare ca e la fel, trecerea anilor nu pare sa schimbe nimic si satucul este parca facut special pentru a nu se intampla nimic in el, ci doar pentru a merge la sigur in vederea reincarcarii bateriilor. Ca noua ne place foarte mult (mie si sotiei ma refer) si ca pentru noi aceasta destinatie reprezinta ideea de ideal in ceea ce priveste un loc unde sa-ti petreci restul vietii... am mai scris. Ceea ce am trecut cu vederea pana acuma este un mic obiectiv care se afla in incinta curtii bisericii catolice din Hallstatt: osuarul.

Pana nu demult grota care gazduieste osuarul era inchisa, se putea vedea doar din afara, avea o usa cu gratii printre care puteai sa vezi inauntru. Insa acu recent (de vreo 2 ani maxim) la intrare au pus o doamna care vinde bilet (1,50 EUR/pers) si contra acestei sune poti sa intri sa vezi craniile mai de-aproape. Si, o surpriza foarte placuta, dupa ce i-am spus ca suntem din Romania, am primit si o foaie pe care erau in limba romana cateva detalii foarte interesante, fapt care m-a facut sa concep acest review pentru a le impartasi comunitatii afa. Asadar rog fara PMA, deoarece in ceea ce o sa cititi mai jos m-am inspirat la greu din acest pliant.

Osuarul este cunoscut inca din secolul al XII-lea al erei nostre. In acest „karner” (denumirea in germana provine din cuvantul latin carnis=carne) se gasesc 1200 cranii. Din acestea, 610 cranii sunt pictate, ordonate pe familii si inscriptionate cu data decesului.

Intrucat cimitirul este foarte mic si nu exista posibilitatea extinderii, s-a pus dintotdeauna problema lipsei de locuri. Din acest motiv, duoa 10-15 ani de la inmormantare, se proceda la deshumare si craniile, uneori si oasele mari, care ocupau mult loc erau scoase din morminte. Craniile erau curatate si expuse timp de cateva saptamani la lumina soarelui si a lunii pana toate semnele descompunerii dispareau si osemintele capatau un aspect de fildes. Intrucat si mormintele se impodobesc cu flori, artistii si uneori chiar groparii, au inceput sa picteze coroane de flori pe aceste c ranii. Aceasta era privita ca un semn de dragoste si respect fata de cei morti. Traditia pictarii craniilor a inceput cam pe la 1720 e. n.

Cel mai recent exponat a ajuns in osuar in anul 1995; acesta este expus in partea dreapta a crucii si provine de la o femeie decedata in 1983 (un dinte de aur s-a mai pastrat) care si-a exprimat in mod deosebit dorinta ca dupa moarte sa fie expusa in osuar. De fapt a intrat in practica curenta ca astfel de dorinte sa fie exprimate testamentar, personal de catre cei care o doresc. Dupa 10 ani craniile sunt deshumate, curatate chimic si pictate.

Pe cele doua cranii de sub cruce a fost pictat un sarpe, simbol al mortii si al pacatului (Adam si Eva). Deasupra lor troneaza crucea mantuirii. Craniile expuse pe carti au apartinut unor preoti. Semnificatia picturilor: frunza de stejar = simbol al renumelui, frunza de dafin = simbol al victoriei, frunza de iedera=simbol al vietii, trandafir=simbol al dragostei.

Intrucat practica incinerarii a luat extindere, necesitatea dezgroparii osemintelor nu se mai pune. O parte din urne se depun in acest cimitir, o alta parte intr-un alt cimitir al urnelor tot in Hallstatt (crematoriul este in Salzburg). Dorinta de a fi depus in osuar nu se mai manifesta astazi decat foarte rar.

Cam atat despre acest obiectiv deosebit. Sper ca v-am captat atentia si daca o sa ajungeti in Hallstatt, sa stiti ca in curtea bisericii catolice (cea de pe versant atentie, nu cea din piata centrala de jos, care este lutherana) se afla osuarul, despre care v-am povestit aici si pe care va sugerez sa-l vizitati si voi.

---

VIZUALIZĂRI: 4486 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI