Neașteptata capitală a Coastei de Fildeș

TIPĂREȘTE

Periplu nostru African continua cu vizita într-o nouă țară și anume Coasta de Fildeș. Aici nu am înțeles eu foarte bine de ce nu ne-am continuat drumul terestru spre Coasta de Fildeș si am ales să ne întoarcem în capital Accra pentru ca a doua zi să luăm avionul spre Abidjan. Mai mult șoferul și ghidul nostrum după ce ne-au lăsat în Accrau pornit imediat spre Abidjian. Parcă te-ai scărpina la urechea stângă cu mâna dreaptă. Explicația a fost că la momentul achiziționării excursiei, granița terestră ar fi fost închisă. Așa o fi, nu am de unde să știu și nici nu m-am apucat să verific. Cert este că până la urmă au fost ceva încurcături.

Noi ne-am cazat în Accra la hotelul despre care v-am povestit, iar a doua zi după micul dejun am pornit spre aeroport. Ne aștepta un zbor de numai o oră cu super compania Emirates. A fost o adevărată plăcere să zbor iar cu Emirates după foarte mult timp. În jurul prânzului am aterizat în Abidjan. Aici trebuia să ne aștepte mașina să ne ducă spre următoarea noastră destinație, orașul Yamoussoukro. Doar că ce să vezi ghidul și șoferul încă nu ajunseseră. Lucru de înțeles. Au avut mult de condus să ne ducă  pe noi în Accra apoi să plece direct spre Abidjian.  Evident trebuia ți să înopteze undeva ți să treacă o graniță africană. Nu am avut ce face și am așteptat cuminți venirea mașinii. După mai bine de trei ore ne-am îmbarcat spre destinația finală a acestei zile capital Coastei de Fildeș, Yamoussoukro.

Sincer habar nu aveam că această țară africană și-a schimbat capital pe care o știam și anume Abidjian. Dar dictatorul, Félix Houphouët-Boigny s-a gândit el cum să facă să-I rămână numele în istorie și a reușit. Ce mai contează că a folosit banii țării în interes personal? Parcă am mai auzit de undeva povești asemănătoare!!!

Dar să revenim. După cum spuneam Yamoussoukro este capitala oficială a Coastei de Fildeș, din 1983, la inițiativa fostului președinte al țării, Félix Houphouët-Boigny, născut în această localitate, a înlocuit  astfel vechea capitală Abidjan. Transformarea în capitală a acestui orășel cu 15.000 de locuitori a costat peste 3 miliarde de dolari.

Până la moartea lui Félix Houphouët-Boigny, în 1993, Yamoussoukro a rămas capitală numai cu numele, deoarece nici o instituție guvernamentală sau judiciară nu s-a mutat aici de la Abidjan.

Orașul avea în 2005 o populație de 200.659 de locuitori și ocupa o suprafață de 3.500 km². Între timp se pare că a ajuns chiar la 300000 de locuitori, dar lucru absolut ciudat nu îi vezi pe străzi, ca în toate prașele africane vizitate până acum. Foarte puține personae vezi prin oraș si deasemenea foarte puține mașini. Este un oraș African total atipic, un oraș al nimănui aș putea spune construit la inițiativa unui președinte megaloman.  

Punctul maxim de atracție din acest oraș este evident catedrala catolică denumită Bazilica Notre-Dame de la Paix. Aceasta este una dintre cele mai mari biserici creștine din lume. Bazilica este concepută după planurile arhitectului libanez Pierre Fakhoury, cu toate că modelul a fost Bazilica Sfântul Petru din Roma. Există unele schimbări în structura arhitectonică a catedralei, astfel cupola este mai joasă decât a catedralei din Roma. Crucea de pe turn este însă este mai înaltă,  fiind cu înălțimea de 158 de m pe locul doi în lume. Bazilica ocupă o suprafață de 30.000 m², are 7.000 locuri pe scaune și 11.000 de locuri în picioare față de bazilica Sf. Petru care are un spațiu pentru doar 6000 de credincioși. Bazilica Notre-Dame de la Paix a fost clădită din marmură adusă din Italia. Ferestrele construite în Franța ocupă în total un spațiu de 7.000 m², în una dintre ele este prezentat posterității președintele Houphouët-Boigny ca al 13 -lea apostol al lui Isus!!! Construcția acestei catedrale a început în anul 1985. La terminarea acesteia a fost donată Vaticanului. După o perioadă de câțiva ani de așteptare, bazilica a fost sfințită și dedicată Maicii Domnului la data de 10 septembrie 1990 de papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia călătoriei sale în Africa. Motivul tărăgănării sfințirii catedralei de către papă a fost promisiunea guvernului de a clădi în apropiere un spital, după care s-a început planificarea unei universități. Construcția spitalului a fost oprită în timpul războiului civil ivorian și a altor crize politice și militare din 2002 până în 2011, dar a fost finalizată în 2014.

Costul real al construcției nu este cunoscut, dar estimările situează suma între 300 și 600 de milioane de dolari, adică mai mult decât dublul întregii datorii naționale a țării. Costul bazilicii a generat controverse, deoarece Coasta de Fildeș traversa o criză economică profundă la momentul construirii structurii. Într-o vreme în care localnicii nu aveau acces la apă curentă, gunoiul se îngrămădea peste tot și bolile se răspândeau, liderul țării a ales să ridice în pustiu o enormitate de marmură care zace nefolosită în cea mai mare parte a timpului. Cam așa se scrie istoria. Și în momentul de față este o cladire enormă care stă undeva aproape în mijlocul putietății nefolosită. Mai este un punct de atracție pentru puținii turiști ce ajung peacolo și după spusele ghidului se umple doar la marile sărbători creștine.

Am vizitat-o și ne-am minunat de dimensiuni. Am făcut și ceva poze apoi ne-am continuat drumul spre o altă așa zisă atracție a zonei și anume Fundația FHP (Félix Houphouët-Boigny) pentru menținerea păcii, Aceasta a fost fondată în anul 1973 și a fost locul unde s-a ținul Conferința ontrenațională de pace sub partrimoniu UNESCO. Evident este tot o construcție megalomană unde s-a folosit multă marmură, lemn și unde sunt o mulțime de candelabra grandioase. Sincer nu era ceva pe placul meu. Am vizitat-o pentru că nu aveam ce face, ăsta era programul. Punctul maxim de atracție a fost la înălțime unde se vedea orașul foarte bine, dar și catedrala.

Cam asta a fost vizita în capitala Yamoussoukro. Înainte să plecăm spre următoarea destinație ne-am oprit să mâncăm la un restaurant local. Aici am întâlnit protipendada din acest oraș, cei ce lucrau și trăiau acolo. Erau altfel decât oamenii de pe stradă, aveau un standard mult mai ridicat. Acest oraș nu este pentru oricine, ci doar pentru cei aleși.

---

VIZUALIZĂRI: 296 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI