GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Palazzo Viti, bijuteria din Volterra
Asa cum am promis, continui incursiunea prin Volterra cu prezentarea resedintei comerciantului de alabastru Giuseppe Viti, Palazzo Viti. Acesta a trait intre 1816-1860 si a fost o figura proeminenta a orasului Volterra din sec. al XIX-lea.
Constructia palatului a inceput la sfarsitul sec. al XVI-lea de catre Attilio Incontri, un nobil din Volterra. Fatada este un exemplu rar al stilului care a marcat tranzitia de la arhitectura renascentista la cea baroca. La fiecare capat al cladirii principale (care masoara 44 m in lungime si 16 m in adancime), se afla doua aripi neterminate care inchid doua curti mici spre care dau ferestre ca de teatru. In proiectul original, o singura curte formata din cele trei parti trebuia sa se deschida spre parc si vale. In anul 1816 familia Incontri a vandut curtea neterminata si parterul Academiei dei Riuniti, care a construit Teatrul Persio Flacco. In anul 1850 Giuseppe Viti a cumparat palatal si l-a restaurat. Palatul a mai fost restaurat o data in 1860, cu ocazia vizitei primului rege al Italiei, Victor Emmanuel II. In 1964, Luchio Visconti a ales acest palat pentru filmari partiale la pelicula “Sandra”, cu Jean Sorel si Claudia Cardinale, care a castigat Leul de Aur la Festivalul de la Venetia.
Scara principala a fost construita in prima jumatate a sec. al XVII-lea de catre arhitectul florentin G. Caccini. Decoratiunile de perete din imitatie de marmura dateaza din sec. al XIX-lea. Toate sculpturile si piedestalurile din marmura, piatra, alabastru si lemn sunt opera atelierelor Viti, cunoscute ca fiind cele mai importante in productia de alabastru in Volterra in sec. XVIII-XIX, pana la inchiderea lor in anul 1874. Blazoanele apartin famillilor care aveau legatura cu Viti.
La fel ca in majoritatea incaperilor din palat, holul de intrare are pereti pictati care simuleaza tapiterie. O oglinda din sec. al XVIII-lea are pe ambele margini 19 miniaturi indiene din fildes; dedesupt se afla un cabinet din alabastru cu partea de sus din marmura. In partea opusa se afla trei portrete apartinand Scolii Lombarde.
Urmeaza Sala de Bal, in colturile careia regasim doua candelabre impunatoare (cu lampi de parafina) din alabastru fabricate pentru Maximilian de Habsburg, imparatul Mexicului, care au ramas nevandute dup a ce acesta a fost impuscat la Queretaro in 1867. Celelalte candelabre cu pilastrii din alabastru dateaza din prima jumatate a sec. al XIX-lea si sunt fabricate in atelierele Viti. De-a lungul peretilor se gasesc patru cabinete cu partea de sus din marmura. Pe cabinete se gasesc cutii care contin pasari impaiate din Noua Guinee, un templu miniatural balinesean din lemn, o corabie chinezeasca din fildes si piese de sah chinezesti, tot din fildes. Exponatele orientale aflate in palat au fost aduse din numeroasele calatorii in jurul lumii efectuate de membrii familiei Viti. Portrete de tinere femei au fost pictate in sec. al XVII-lea de artistii milanezi Cittadini si Ceresa. De notat este si podeaua frumoasa cu urme de alabastru intarit. Candelabrele sunt din sticla de Murano.
In continuare, se intra in “ Camera unde se serveste cina”. Pe pereti se afla trei tablouri sud-americane, reprezentand “Templul Soarelui din Cuzco, Peru”, “ Piata centrala din Quito, Ecuador” si “Giuseppe Viti traversand Anzii cu cufere cu alabastru”. Sub tablouri se gaseste o colectie uimitoare de miniaturi chinezesti din sec. al XVIIi-lea si al XIX-lea pictate pe hartie din orez cu cerneala Indiana (preparata pe baza de apa). Demne de mentionat sunt si numeroasele portelanuri de diferite origini aflate pe doua etajere, si argintaria englezeasca de pe doua mese acoperite cu alabastru.
“Salonul Bataliilor” este numit astfel datorita celor treisprezece tablouri reprezentand batalii, realizate de diversi artisti din sec. al XVII-lea si al XVIII-lea. Pe lateralele sobei se afla doua cabinete toscane din sec. al XIX-lea. Tablourile mari cu naturi moarte sunt realizate de un maestru din Piedmonte in sec. al XVIII-lea. In colt se afla o masa din sec. al XVIII-lea cu o statueta din chihlimbar rosu reprezentand un calugar budist. Medaliile de onoare sunt cele acordate lui Giovanni Barbavara di Gravellona, primul Director de Posta al Regatului Italian si promotorul Uniunii Postei Universale. De asemenea, in salon se mai gaseste o masa cu o caseta in care sunt expuse medalioane din fildes si alabastru, precum si diverse pietre orientale.
Urmeaza “ Camera portelanurilor”, cu o expozitie impresionanta. Pe pereti se afla portelanuri franceze si englezesti alese din seturile care se folosesc in palat.
Biblioteca contine doua rafturi Charles X cu multe carti rare si importante. Biblioteca cu galerii a fost realizata recent. Printre tablourile care se afla pe perete se afla un portret al contesei Alessandra Mandelli, din 1676. Deasupra celor doua usi se gasesc: un “ Portret de copil” de Lucia Bassani (1896-1977) si c el al unei “Doamne in varsta” de Ettore di Maria (1851-1938). Langa fereastra se gaseste portretul Caterinei Picchena (1602-1654). Tavanul (cel mai notabil din palat) este decorat cu patru medalioane cu portrete ale celor mai mari poeti italieni: Dante, Petrarca, Ariosto si Tasso. Pe birou se afla o lampa impresionanta din portelan, opera manufacturierilor regali din Berlin.
Intram apoi in “Salonul Brachettone”, cu doua dulapuri lombarde fabricate in stilul lui Louis XVI de Giuseppe Maggiolini (cel mai faimos fabricant de mobilier din sec. al XVIII-lea) si doua cabinete din sec. al XVII-lea, fabricate din abanos cu insertii de fildes. Cele trei mese colorate cu partea de sus din mozaic si alabastru, sunt magnifice, fiind opera unicat ale atelierelor Viti. Pe pereti se afla un portret al imparatului roman Galba (atelierul lui Titian) si un portret al Leopoldinei Lossetti- Mandelli, flancat de doua desene. Primul este de Cavenaghi, celalalt de Daniele Ricciarelli, un pictor din Volterra, numit “ il Brachettone”, deoarece se ocupa de acoperirea nudurilor lui Michelangelo din Capela Sixtina din Roma. Pictura de langa fereastra il reprezinta pe Sfantul Paul, opera lui Salvator Rosa (1615-1673).
In continuare urmeaza “Camera Rosie”, cu cele mai bogate decoratiuni de perete din intreg palatul. Mobilierul este acoperit cu foita de aur, cu exceptia unui cabinet oriental, aflat langa soba. Pe pereti se afla un tablou intitulat “Venus dormind” de Antonio Puccinelli (1822-1897) si patru portrete: la dreapta Generalul Andrea de Santa Cruz (presedintele Columbiei si Ecuadorului) si comerciantul de alabastru Giuseppe Viti (numit Emirul Nepalului si vizir de catre un print indian); la stanga Amerigo Viti si Niccolo Viti, fratele si respectiv tatal lui Giuseppe Viti. In lateralele ferestrei se gasesc doua panouri textile, reprezentand procesul de obtinere a ceaiului si al matasii.
In “Camera Balconului” se afla expusa imbracamintea de emir si vizir a lui Giuseppe Viti. Pietrele aflate pe palarii au fost inlocuite cu imitatii. In partea opusa se afla expuse broderii frumoase reprezentand misiunile franceze in India. De asemenea, pe pereti este expusa o colectie impresionanta de evantaie. In camera se gasesc si trei mese din mozaic si alabastru. Pe masa centrala se afla un important elefant din jad folosit ca recipient pentru parfum, un palos si un pumnal din jad care a apartinut Emirului din Nepal. Tabloul cu flori este pictat de M. Rapous, un pictor din sec. al XVIII-lea.
Urmeaza “Camera Regelui”. In aceasta, patul, draperiile si tapiteriile sunt cele folosite in 1861, cand regele Victor Emmanuel II a vizitat Volterra. In centru se afla o masuta magnifica din alabastru; pe pereti un tablou intitalat “ Fecioara si copilul” de Lucia Anguissola (1542-1565) si altul “ Doamna in negru” de Vittorio Corcos. Langa fereastra se afla un portret brodat al regelui Victor Emmanuel II si o scena biblica, de asemenea brodata. Langa pat se gasesc doua dulapioare lombarde din sec. al XVIII-lea.
In “Camera Galbena”, deasupra celor doua dulapioare din sec. al XVIII-lea, fabricate de atelierul Maggiolini, se afla un portret frumos al Carolinei Lossetti- Mandelli, pictat de nepotul sau, A. Baronio, in 1890. Deasupra masutei de machiaj (cu portelanuri vechi de Ginori), se afla un tablou reprezentand-ul pe Marele Duce al Toscanei Cosimo III copil si menajera sa (opera lui G. Sustermann’s, un pictor flamand care a lucrat in Florenta in prima jumatate a sec. al XVII-lea), iar in partea stanga o scena rustica de F. Londonio (1723-1783). Langa pat se afla o racla importanta cu diversi sfinti, incluzand Sfantul Charles Borromeo (arhiepiscopul orasului Milano), un crucifix din fildes si o madona numita “ della Penera”. Tot langa pat se afla doua masute toscane din sec. al XVIII-lea care se transforma in dulapioare. Langa fereastra se gaseste o pictura mare reprezentand “Moartea Sfantului Francis” de G. Martinelli, un pictor florentin din sec. al XVII-lea si o uniforma de demnitar papal, care a apartinut lui Marquis Matteucci Ramirez di Montalvo.
Ultima incapere din circuitul vizitatorilor, dressing-ul, contine dulapuri din sec. al XIX-lea, lacuite in spate cu imprimeuri heraldice si blazoanele familiei. Cel mai recent dulap nu are nici o coroana, deoarece familia Viti nu a acceptat niciodata un titlu nobiliar care sa se datoreze convingerilor lor republicane. In mijloc se afla o frumoasa masuta din alabastru intarit.
In subsolul palatului se afla amenajata o crama (ca de altfel in multe cladiri din Toscana). In pretul de vizitare a palatului este inclus si un aperitiv in crama, constand dintr-un pahar de vin si un platou cu branzeturi/ mezeluri din productia locala. Bineinteles ca dupa terminarea vizitarii palatului am savurat cu placere acest mic deliciu si am si cumparat un salam picant f. bun, precum si o bucata de cascaval.
Sper ca nu v-am facut pofta de mancare…. Iar daca v-am facut…... o vizita in Toscana nu strica niciodata!!!
Nota: in interior fotografiatul este interzis, pozele sunt facute dupa cartea de prezentare a palatului. De asemenea, pretul e aproximativ, nu mai stiu exact cat a costat intrrea.
Trimis de lorelei34 in 07.11.12 12:27:19
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA. A mai fost în/la: Milano, Florenta, Toscana
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (lorelei34); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Toscana cea mereu fermecătoare! — scris în 03.11.23 de k-lator din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2018 48 de ore in Toscana — scris în 13.11.18 de floredana din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Un pic de Toscana: Vinci – Volterra – San Gimignano — scris în 17.07.18 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2017 Toscana – cetăți medievale și vii nesfârșite — scris în 07.11.17 de georgiana27 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2017 Totul la superlativ — scris în 16.10.17 de zburatura din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2017 Toscana cu familia! — scris în 26.05.17 de bogdan99 din PLOIESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2017 6 zile in Toscana - plimbare nu alergare — scris în 17.04.17 de dalumian din BUCURESTI - RECOMANDĂ