Sarti si imprejurimile

TIPĂREȘTE

Am revenit de doua zile din vacanta noastra in Sarti si desi am mai fost in Grecia de cateva ori, e pentru prima data cand pot spune ca am "trait" Grecia. Am ales Sarti dupa multe reviewuri citite pe net, dupa ce am studiat indelung imaginile din satelit ale zonei, si dupa ce am avut o idee clara a ceea ce imi doresc eu de la aceasta vacanta. Iar rezultatele au fost mult peste asteptari.

Am fost cazati la Haus Theodora (vezi impresii), care este o vila in partea de nord a statiunii, la 50 m de plaja. Intre plaja si vila este o straduta ingusta si barul cu terasa al vilei intr-o gradina cu iarba si palmieri. Vila am ales-o pur si simplu dupa poze, pentru ca reviewuri pentru ea nu am gasit, si s-a dovedit o alegerea extrem de inspirata. Am avut camera la etajul 1, cu chicineta, cu pat matrimonial si inca un pat de o persoana, al carui sertar se desfacea si devenea pat de 2 persoane - copiii faceau cu randul care doarme in sertar. Si bineinteles, un balcon mare cu vedere spre mare - loc de fumat si cafea, de stat pe net (merge foarte bine wirelessul de la vila), de mancat, de relaxat si privit marea si forfota din strada. Da, fiind in partea de nord care este plina de magazine, restaurante si terase, seara e forfota: scutere, masini, familii cu copiii, angajati ai barurilor si teraselor care te invita sa servesti ceva la ei. Pe plaja din fata vilei sunt sezlonguri si umbrele care apartin de beach bar-ul Theodora, cu o minima consumatie la bar (4 euro un fresh portocale, 2,5 euro frappe, 2,5 euro bere la halba, 2 euro un sandwhich cald cu cascaval si sunca).

Haus Theodora este chiar intre restaurantele Ta Vrahakia si Kotsaris de o parte, si Arca lui Noe de cealalta - toate trei fiind chiar pe plaja. In spatele vilei sunt doua magazine - supermarket Fotis si inca unul - fiind aproape le foloseam pentru urgente gen paine, fructe, pentru aprovizionari mai serioase mergeam la supermarketul Alex, care este in partea de centru-spre sud a statiunii, langa un teren mare de langa plaja pe care parcheaza autocare. Acesta din urma mi s-a parut mai bine dotat chiar si decat supermarketul Aridivantis.

Masa am impartit-o intre restaurantul Ta Vrahakia si fast-foodul Ovelix. La Ta Vrahakia pana sa ne prindem noi ca portiile sunt foarte mari, si ca la copii merge sa imparti in 2 o farfurie de spaghete bologneze sau una de snitele cu garnitura, am dat in primele zile cam 40-50 euro la pranz, cu tot cu bauturi. 7 euro o farfurie adanca cu un munte de spaghete in ea, tot atat au fost si snitelele, si souvlaki, 4 euro o salada greceasca, 3 euro berea. Si asta intr-un cadru extrem de placut, pe malul marii langa niste stanci albe spectaculoase, si cu muntele Athos la orizont. Spre seara toate tavernele se aglomerau si gaseai cu greu loc, noi insa pranzul il serveam pe la orele 13-14 si eram intotdeauna aproape singuri in restaurant.

Pentru echilibrarea bugetului, mai mancat si la fast-food Ovelix, cu 15 euro 4 gyros pita si doua beri. Desi e plin de taverne si fast-fooduri si terase, am ramas fideli celor doua de mai sus intrucat avem copii destul de mofturosi iar daca gasim ceva ce le place, continuam acolo.

Pentru dulciuri recomand patiseria de la intrarea in restaurantul Kotsaris - iar dintre toate bunatatile de acolo, preferatele mele au fost niste prajituri taiate in forma de triunghi, cu alune presarate deasupra, foarte bine insiropate - 2 euro una. Sunt bune si cele cu bombonele mici colorate deasupra, dar nu ca astea cu alune. Am suferit sincer cand s-a terminat tava si mi s-a spus ca o tava noua fac abia sambata, cand eu urma sa fiu acasa deja.

Inghetata serveam la gelateria italiana Casa Dolce Casa, unde seara era coada in permanenta. Ceva mai incolo in piateta era si o pizzerie italiana, nu am incercat-o insa, am zis sa mai las si pentru la anul.

Si acum trec la partea pentru care am ales aceasta statiune, Sarti.

Plajele din imprejurimi:

Am venit special aici pentru a merge pe cat mai multe plaje, am stat 9 nopti si 10 zile si cred ca doar de 3 sau 4 ori am stat pe plaja din fata vilei.

Plaja din Sarti e lunga, iar in partea de nord unde am avut noi cazarea intrarea in apa se face destul de brusc. In sud am inteles ca e mai lina, dar nu am reusit niciodata sa mergem suficient de in sud pe plaja sa vedem cu ochii/picioarele noastre. Au fost cateva zile cand era in Sarti o mare linistita precum o oglinda, in rest valurele. Undeva pe la mijlocul plajei este un centrul de sporturi acvatice, cu canoe, hidrobiciclete, barcute cu motor. In partea de nord a plajei, unde sunt terasele si restaurantele, sunt si sezlonguri si umbrele pe plaja, in partea de sud e liber. Dar nu am venit acolo sa stam pe plaja din fata vilei sau doar pe plaja din Sarti. Asa ca am luat la rand ce plaje stiam noi ca sunt in zona.

Prima a fost plaja Platanitsi. La Platanitsi este camping cu rulote si corturi, un mic fast-food pe plaja. Puteai intra cu masina pana aproape de plaja, primele doua ore erau gratis, apoi 1,5 euro pe ora de persoana adulta. Plaja este foarte mare, apa e cum o stim toti ca este in Grecia curata si turcoaz, fara pietre, la mal se adancea destul de repede. Un lucru trebuie sa mentionez: nisipul aici are o granulatie mai mare, iar daca mergi descult mai mult timp se resimte la talpi. Pe mine una m-au durut talpile dupa ce am facut o plimbare de la un capat la celalalt al plajei. Lume foarte putina.

O alta plaja la care nu se putea sa nu ajungem a fost plaja Portokali. Mergand spre nord din Sarti, Portokali e dupa plaja Platanitsi, nu este semnalizata (sau nu am vazut noi) dar am banuit-o ca e acolo dupa drumul care cobora spre mare si dupa ce facusem cercetari pe imaginile din satelit. Plaja Portokali e impartita in doua golfuri: in stanga e unul cu plaja cu nisip, destul de mica, si care pe langa ca e mica e plina de sezlonguri si umbrele de nu poti nici sa respiri. E si un beach bar acolo. In partea dreapta sunt mai multe golfulete cu putin nisip si cu stanci, dar pietrele nu constituie o problema la intrarea in apa, iar apa... ce sa zic, vorbesc degeaba, priviti pozele. Am stat acolo si m-am simtit mai bine si mai libera decat la bucatica de plaja cu nisip unde ma sufocau sezlongurile.

Plaja din Sykia am prins-o intr-un moment in care era mai suparata: valuri foarte mari si un vant de ne lua pe sus. Ce pot spune despre ea: este imeeensa, neamenajata. Cand am fost noi, mai erau vreo 5-6 persoane in celalat capat al plajei adica la vreo 500m si mai bine. Nu am stat mult aici din cauza valurilor si ne-am continuat drumul in cautarea unei plaje cu apa mai linistita. Asa ca am pornit mai departe pe soseaua de pe malul marii. Dupa Sykia imediat e o plaja meschina si inghesuita si un restaurant 5 steps in the sand. Dupa inca doua curbe ale drumului este plaja Linaraki, unde este si un mic port cu cateva barcute si un fel de digulet. Micuta si plaja asta, si prea putin intima, prea la sosea.

Asa ca ne-am continuat drumul si ce am gasit apoi ne-a lasat... wow. Imediat dupa Linaraki si bine ascunsa intr-un golfulet, am gasit plaja Tourkolimnionas. Cu cateva sezlonguri si umbrele de stuf asezate cu bun simt, nu abuziv sa ocupe tot nisipul, cu stanci spectaculoase si numai bune de catarat in capat, cu vreo doua barcute leganandu-se in golf, cu niste barci de pescari uitate pe mal... ne-am indragostit pe loc. Cu 1 sfert de ora inainte eram pe plaja Sykia unde mugeau valurile si vantul, acum eram aici unde parca eram in alt film. Ne-a si spus o doamna care lucra la restaurantul de pe plaja (Korali) ca atunci cand e vreme urata in alta parte, pe plaja asta marea e linistita. La taverna Korali am luat si masa de pranz, unde am mancat niste gavros prajiti de 1000 de ori mai gustosi decat orice alta mancare pe care am mancat-o in vacanta asta.

La doua zile dupa asta, am pornit spre Kalamitsi, chititi mergem la plaja de acolo si sa gasim taverna Panorama Kalamitsi. Plaja Kalamitsi am gasit-o repede, are cel putin doua intrari din soseaua Perimetriki Sithonia. Este foarte mare, cu nisip fin, intrarea in apa se adanceste destul de repede dar apa este linistita, cu o mica insula in varful careia flutura steagul Greciei. Aici am intalnit cei mai multi romani din toata vacanta mea. Pe plaja era un centru de activitati acvatice de unde am fi vrut sa inchiriem o hidrobicicleta (10 euro/ora) doar ca pana am plecat noi de acolo la ora pranzului, nu aparuse nimeni sa deschida centrul.

Dupa plaja, am plecat in cautarea Panorama Kalamitsi. Fara succes insa. Dupa ce am mers cu masina de ne-am plictisit si nu am gasit nimic, am facut cale intoarsa. Probabil ca era dupa urmatorul colt. Un lucru care mi se pare interesant sa il mentionez, poate ajuta si pe altii. La intoarcerea spre Sarti, pe soseaua perimetriki Sithonia, langa un pod care trece pe deasupra soselei este un semn pentru plaja Klimataria. Nu faceti ca noi. Nu mergeti pe acolo. Am nimerit parca intr-un decor de film. Dealurile dintre sosea si mare (pe care nu am apucat sa o vedem atunci) sunt intesate de drumuri, drumulete, intersectii. Panza de paianjen nu alta. Cred ca e un fel de poligon acolo. La un moment dat ne puneam problema sa nu ne ratacim. Daca vreti plaja Klimataria, mergeti prin alta parte - drumul de pe malul marii - nu plecand din Perimetriki Sithonia. Banuiesc ca se poate ajunge pe aceeasi sosea pe care am ajuns la Sykia, Linaraki si Tourkolimnionas, poate ne confirma cineva. Altfel e horror.

Pentru ziua plecarii ne-am rezervat o ora la plaja Armenistis, locul pe care l-am descoperit anul trecut si de care m-am indragostit iremediabil. Este tot camping cu rulote si acolo ca la Platanitsi. Locatia este bine semnalizata de la sosea, nu ai cum sa o ratezi: cauta neanderthalul cu ghioaga pe umar. Plaja mare si lata, cu nisip alb-cenusiu, cu stanci in cele doua capete, cu apa linistita si limpede. Oricate poze as pune, nu pot descrie suficient cum e acolo.

Cam asta a fost vacanta noastra in Sarti, cea mai reusita dintre toate vacantele noastre in Grecia. Sithonia merita vizitata cu masina, e mare pacat sa stai intr-un loc cand sunt atatea plaje minunate pe care le poti vedea. Grecia merita vizitata cu cazare in regim self-catering, nu cu all inclusive si masa la hotel in fiecare zi, e pacat de tavernele alea cu mancare gustoasa care te asteapta. E prima locatie din Grecia despre care spun ca voi reveni, poate chiar la anul. Simt ca mai sunt multe lucruri de descoperit aici.

---

VIZUALIZĂRI: 14904 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI