Brazilia, fascinaţia perfectă (p. a VII-a)

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

Minunat.

Spui ca ai vazut un maidanez pe ferry; dupa parerea mea era defapt cainele echipajului, (asta ca tot este subiectul de actualitate zilele acestea).

Din cate ai aflat in padurea tropicala de pe insula ce animale specifice unei astfel de paduri sunt? Ma gandesc in primul rand la toate speciile veninoase. Se fac drumetii in acea padure, pe cont propriu cu riscul aferent specific oricarei paduri tropicale? Sau se duc ocazional doar biologi si alti cercetatori?

Vad ca pana si pinii cresc dupa modelul unei paduri tropicate, cu alti copacii crescuti " in trepte " un jurul lor.

Iar casa din P20 este super model pentru doua familii, care nu mai sunt nevoite sa traverseze strada pentru a se intalni.

@Diaura: daca-mi permiti...

Iata povestea braziliana a unui amic din Clubul Francofonilor din orasul meu, Pierre Ollivier, care a lucrat prin anii '60-'70 (?), o vreme la soseaua transamazoniana, (atunci se defrisa locul) cel mai greu rezistai nu la atacul serpilor si paianjenilor ci la umiditate (sauna) din jungla (90%) si la atacul tantarilor (pericol de malarie)... Pierre locuia in acelasi cort cu un amic din Paris care atragea toti tantarii (cred c-avea sangele mai dulce), deci Pierre dormea linistit, cand amicul lui pleca insa acasa in concediu, tantarii nu mai aveau de ales si sareau pe Pierre, care suferea cumplit si numara zilele pana cand amicul lui se intoarce din concediu, ca sa poa' sa doarma linistit... o vreme, Pierre, a fost "cautator de aur", Amazonul este un fluviu bogat in aur, exista mari vapoare cu zbaturi care filtreaza apa si culeg bobitele de aur... francezii locuiau la Kouru (de acolo de unde se lanseaza rachetele Arianne)... apoi, Pierre al nostru a fost "sef de echipa" la o salupa de indigeni (pe jumatate salbatici) de pe Amazon, cautatu arbori de esenta fina, foarte valorosi (vezi cartea Don Fernando), cel mai greu era sa-i stapanesti pe aborigeni, nu oricine reusea... la un moment dat unul dintre ei, din salupa, a impuscat o maimuta dintr-un copac si a mancat-o dar maimuta era "mamy" si avea agatat de piept un pui... brazilianul a aruncat puiul in apa, inecandu-l, pe motiv "ca nu are destula carne"... dupa 20 de ani de munca in Guyana, Pierre si Nicole (sotia lui) s-au stabilit in Tg. Mures, unde au trait linistiti timp de 8 ani, cu pensia ce-o primeau din Guyana Franceza (teritoriu francez invecinat cu Brazilia)... ei erau principalii sponsori ai Clubului... acum, s-au intors acasa, la Nantes, si si-au deschis o pensiune agroturistica dar nu uita sa revina din cand in cand si pe la TgMures...

@iib: Cât de târziu am descoperit acest ciclu de review-uri! Îmi voi face timp să-l iau de la început şi să-l citesc cu meticulozitate pentru că o destinaţie la care se ajunge mai greu întotdeauna mă fascinează.

Despre pozele ataşate... ce să mai zic? Sunt minunate!

P20 - Campos do Jordao - îmi aminteşte de un autogrill din Italia. Pe autostradă, din orice sens ai fi venit, opreai lângă benzinărie (fireşte, câte una de fiecare parte), apoi puteai urca - inclusiv cu liftul - la restaurant, toalete, mici magazine cu suveniruri, ziare, etc... Toate acestea se aflau deasupra benzilor de rulare, iar a lua masa privind cum trec maşinile mari pe sub tine, mi s-a părut... un pic altceva decât la noi. Ca şi această casă originală prezentată de tine.

@dorgo:

In perioada asta rulaza la tv un serial pe tema " cautatorii de aur de pe Amazon" si cam sunt la curent cu pericolele de pe continent.

Curiozitatea mea este daca si pe insula povestea este identica, sau fiind o zona mai restransa a fost oarecum curatata de animalele veninoasa incat sa poata fi vizitata si de turisti. De tantari nu se pune problema sa fie curatata.

Despre Don Fernando, sa stii ca am tocat-o marunt pana am bagat-o bine la cap, intr-o vreme cand la tv nu aveam documentare; acum m-am puturosit si prefer filmele, ca de, au si ilustratie de la fata locului.

Viata in jungla, mai ales pentru indigeni, are cu totul alte reguli si valori decat ne place noua sa admitem; puiul fara mama oricum nu ar fi avut nici o sansa de supravietuire si ar fi fost si el masa unui alt animal.

@Diaura: @Diaura: Din cate mi s-a spus sunt animale specifice si mai ales pasari. Dar categoric nicio vietate periculoasa. Singurul pericol sunt acei hyper-tantari. Dar e doar pericolul ca mancarimea te chinuie neinchipuit de rau vreo 2 zile. In nici un caz nu e vreun pericol mortal sau de imbolnavire.

In mod sigur sunt maimute si papagali. Pentru ca in Brazilia aceste doua specii sunt la ele acasa. Pe sosele gasiti semne de circulatie cu o maimuta in triunghi: "Atentie, trec maimute" echivalente cu cele cu caprioare de la noi, de pe langa paduri. Iar papagali zburau tot timpul prin Sao Paulo chiar.

Sigur nu e nici un alt pericol in afara de acei tantari. Pentru ca drumetiile sunt o activitate zilnica si poti merge insotit sau singur, cum vrei, fara nici un risc.

Ilhabela (de fapt numele e Ilha do Sao Sebastiao, dar nimeni nu ii spune asa) e o insula foarte pasnica. Atat in interior cat si in exterior. Adica pe mare. Apele care o inconjoara sunt mereu calme, fara furtuni, desi vanturile puternice le fac ideale pentru navigatie si chiar surfing.

Cercetatorii nu se duc in Ilhabela. Padurea tropicala din insula este doar la "categoria turism lejer". Oamenii de stiinta au toata jungla Amazonului de cercetat. Acolo este "real stuff". Acolo gasesti din plin pericolele mortale de care vorbeai. Care sunt accesibile si pentru turistii mai curajosi.

Casa din P20 este chiar "poarta de intrare" in Campos do Jordao. Deci nu este pentru cazare.

@dorgo: O mica precizare, pentru ca din text nu reiese clar: Kourou e tot in Guyana Franceza (nu in Brazilia).

Si ca o curiozitate amuzanta, Guyana Franceza (fiind un teritoriu francez) este parte a Uniunii Europene. Puteti merge acolo doar cu buletinul

@Diaura: Nimic nu se compara in pericole cu Amazonul. Iti asumi un risc urias mergand acolo. Nu neaparat mortal, dar ramai cu urme ireparabile in urma bolilor pe care le poti lua. Eu stimez foarte mult oamenii care au avut curajul sa calatoreasca (sau sa lucreze) pe Amazon.

Totusi pentru turisti, in Brazilia, exista o modalitate mai sigura de a "gusta" din atmosfera Amazoniana. Puteti oricand sa optati pentru o excursie in orasul Manaus (cu avionul). Desi in inima junglei Amazoniene, Manaus este un oras foarte dezvoltat. Odata ajunsi aici aveti la dispozitie numeroase excursii in jungla, de toate "gradele de dificultate". Bineinteles toate sunt conduse de ghizi locali. Singuri ar fi o gluma proasta sa incercati.

@iib:

Multumesc pentru precizari.

Cu siguranta daca voi ajunge in Brazilia, nu ma voi aventura in padurile amazoniene; " aventurile " urbane mi-ar fi suficiente.

@Diaura: Mi-am adus aminte de o precizare care va clarifica aspectul padurilor din Brazilia si ce misuna prin ele.

Pe langa padurea "clasica" ca si la noi (Floresta), in Brazilia mai sunt doua tipuri de paduri la categoria "professional": Padurea Atlantica (Mata Atlantica) si Jungla.

Ambiguitatea vine de la faptul ca ambele sunt considerate paduri tropicale. Doar in portugheza exista termenul separat de "Mata Atlantica".

Aceasta "Mata Atlantica" este pur si simplu o varianta mai "light" a junglei. Putem spune o jungla cu fata umana. Adica vegetatia poate fi strapunsa mult mai usor, iar fauna nu prezinta pericolele mortale din jungla. In rest e aceeasi bogatie de pasari si animale.

Mata Atlantica se intinde (bineinteles) pe coasta Atlanticului. Din ea face parte si Ilhabela.

Jungla adevarata este mai la interior, in bazinul Amazonian.

@iib: Va felicit pentru articol. Nemaipomenit intr-adevar Sao Paulo... totusi, se spune ca adevarata Brazilie trebuie s-o cunosti din "interior" adica traind la tara in "sertão" cum spun brazilienii... De la ei am invatat (am lucrat circa 1 an acolo) ca Brazilia nu e numai Rio si Sao Paulo sau destinatiile turistice...

Dupa experienta mea in Para, la 800km sud de Belem, pot confirma asta... Viata la tara e minunat de simpla, vesela si linistita...

@iib: foarte frumoasa poveste, extrem de interesant... ai putea sa. mi spui care sunt preturile legate de cazare, chirii modeste pt timp mai indelungat, preturile in general comparativ cu cele din ro. un pret legat de orice iti trece prin minte... m. ar interesa o vacanta de min. 3 luni. msssss... te felicit pt frumoasa vacanta.