Santa Claus - Rovaniemi, la Cercul Polar de Nord

TIPĂREȘTE

"Dragă Moş Crăciun,

Sper să ai răbdare să citeşti toată scrisoarea noastră…"

Aşa începe o imensă scrisoare - o rolă de hârtie lungă de 413,80 m - scrisă din inimă, cu emoţie şi credinţă în spiritul Crăciunului, de 2110 copii de la 8 şcoli din Braşov. Am văzut această scrisoare la Santa Claus, am fotografiat-o şi am vibrat - telepatic - la emotiile copiilor, alături de containerul care protejează lunga lor misivă. Nu am reţinut în ce an a fost expediată scrisoarea la Rovaniemi, nu ştiu nici cum s-a descurcat Moş Crăciun citind slovele stângace ale copiilor (scrise în româneşte), dar simpla vedere a acestui container aşezat central în biroul moşului din Santa Claus’ Main Post Office m-a făcut să mă simt pentru o clipă copil şi să trăiesc bucuria şi emoţia celor care au scris.

Spiritul Crăciunului şi bucuria apropiatei întâlniri cu moşul începuse să ne cuprindă încă de la vederea primelor indicatoare spre Arctic Circle şi Santa Claus, străbătând kilometru după kilometru prin păduri tot mai dese de brad şi fotografiind renii care nu se sfiau să ne bareze calea.

La 156 km de micul orăşel Oulu, atât de pitoresc amplasat în golf, un popas la o benzinărie ne-a introdus în paradisul clopotelor. La Ravintola am văzut nenumărate clopote, unele foarte mari, expuse la exterior, altele mai mici, pentru vânzare, realizate din metal, sticlă sau porţelan, cu diverse decoraţiuni (reni, elani, Moş Crăciun sau steagul finlandez). În răstimpuri, un dangăt prelung era dovada că un turist a avut curiozitatea să probeze calităţile vreunui clopot.

Rovaniemi, un orăşel din nordul Finlandei, cu puţin peste 60000 de locuitori, este capitala Laponiei finlandeze, ţinutul lui Moş Crăciun. Aici, la Hotel Rantasipi Pohjanhovi (vezi impresii), la numai 8 km de Cercul Arctic, am petrecut şi noi una din nopţile circuitului din ţările nordice.

Când am debarcat în parcarea din satul lui Moş Crăciun, era după amiază. Construcţiile de lemn cu ferestre albe şi acoperişuri ţuguiate, câteva maşini inscripţionate Santa Claus Holiday Village, cu chipul lui Moş Crăciun, au fost suficiente pentru a înţelege că am ajuns acolo unde orice copil râvneşte să ajungă măcar o dată.

Santa Claus’ Main Post Office este - poate - locul care atrage cel mai mult pentru că aici ajung dorinţele secrete ale copiilor din lumea întreagă. În interior, într-un spaţiu destul de larg, decorat cu desene, sunt rafturi şi containere cu mii de scrisori.

La masa de lucru a lui Moş Crăciun nu era nimeni. Am aflat că el vine acolo zilnic, dar pentru că noi am ajuns târziu, am întâlnit şi am stat de vorbă doar cu ajutoarele sale. Elfii cu căciuliţe roşii pe cap, alergau sprinteni în întâmpinarea noastră, oferindu-ne ajutor în alegerea unui cadou sau pentru a ne ştampila scrisorile pe care voiam să le expediem de aici. Am cumpărat plicuri timbrate, magneţi, clopoţei, jucării, am fotografiat şi am filmat, apoi am intrat în magazinele cu suveniruri. Sunt mai multe şi oferă - în decorul feeric de Crăciun, cu fondul muzical specific (un pic bizar pentru mine, atunci, în luna iulie) - tot felul de obiecte specifice sărbătorilor de iarnă: steluţe, globuri şi nenumărate ornamente sclipitoare pentru brad, jucării şi hăinuţe pentru copii, blănuri de ren, ba chiar şi bijuterii din aur sau argint executate local. Bineînţeles, toţi ne-am pozat cu Moş Crăciun. Nu, nu cu cel adevărat! Am spus deja că acesta terminase programul de lucru, semnase condica şi plecase la odihnă urmând a reveni a doua zi. Mărturisesc sincer că în toate magazinele existente în incintă, în mijlocul verii, m-am simţit la fel ca în marile noastre magazine ornamentate în prag de sărbători. Cu siguranţă, în plină iarnă, cu zăpada curată acoperind pădurea, cu toate instalaţiile luminoase în funcţiune, lângă o sanie cu reni gata să te ducă la plimbare, tabloul este feeric, iar sentimentul mult mai profund. Cu toate acestea, nu ştiu dacă m-aş încumeta să fac acelaşi circuit pe timp de iarnă.

Se spune că locuinţa lui Moş Crăciun, cândva neştiută de nimeni, a fost descoperită la începutul secolului trecut, iar vestea s-a dus cu repeziciune în cele patru zări, mulţi oameni dorind să vină şi să-l întâlnească personal. Atunci elfii, ajutoarele lui, au hotărât să construiască o casă mai mare într-un loc în care Moş Crăciun să poată întâlni pe toţi oamenii, mari şi mici, veniţi din lumea întreagă. La Cercul Polar de Nord, în afundul pădurii de brad, mirifică mai ales iarna, atunci când nu colindă lumea cu sacul încărcat cu daruri, Moş Crăciun îşi aşteaptă vizitatorii, primeşte scrisori şi răspândeşte mesaje de bucurie.

Doamna Eleanor Roosevelt, văduva fostului preşedinte al Statelor Unite, cunoscută pentru acţiunile sale umanitare, a efectuat o vizită surpriză la Rovaniemi în anul 1950 şi a avut un aport deosebit în dezvoltarea ulterioară a acestui centru turistic. Ajutoarele UNICEF primite au avut de asemenea un mare rol în dezvoltarea şi popularizarea satului lui Moş Crăciun.

În Santa Park, celebrul parc de distracţie de la Santa Claus, nu am fost. Am văzut doar porţile închise. În perioada de vară parcul este deschis de luni până sâmbătă numai în intervalul orar 10.00-17.00. M-am mirat că un parc de distracţii poate rămâne închis duminica, dar… Poate că nu sunt vizitatori, poate că duminica acolo oamenii îşi petrec timpul altfel.

Cercul Polar de Nord sau Cercul Arctic, linia despre care ştiam că este doar imaginară, trasată numai pe hartă, la Santa Claus este marcată şi pe asfalt. O bandă albă, lată, inscripţionată în mai multe limbi de circulaţie, desparte în două satul lui Moş Crăciun amintind că ne aflăm pe paralela de 66˚ 32’ 35” latitudine nordică. Emoţionaţi, ne-am fotografiat îngenunchind pe acest marcaj, apoi am zăbovit o clipă lângă stâlpul care indică direcţia şi distanţa până la câteva dintre principalele oraşe de pe glob. Până la Roma, Madrid, Moscova, New York, Singapore, sunt… mii de kilometri.

La nord de Cercul Arctic, în perioada de vară, soarele poate fi văzut deasupra orizontului până aproape de miezul nopţii. Nopţile sunt cu atât mai scurte cu cât apropierea de pol este mai mare. Urma să simţim pe pielea noastră această schimbare majoră de bioritm pentru că într-acolo ne îndreptam şi noi.

După încheierea vizitei în satul lui Moş Crăciun, am continuat drumul spre nord, dincolo de Cercul Arctic, spre graniţa cu Norvegia. Părăseam o ţară frumoasă şi intram în alta care ne promitea peisaje fascinante şi amintiri de neuitat.

Cei care vor să afle amănunte privind Santa Claus Village, orare de funcţionare şi chiar un interesant istoric al aşezământului, sunt invitaţi să acceseze santaclausvillage.info

---

VIZUALIZĂRI: 7149 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI