Mexic, cu drag. Cum ‘’Am fost acolo’’

TIPĂREȘTE

Dupa ce anul trecut am vizitat Punta Cana, am ramas iremediabil indragostita de zona Marii Caraibelor, un loc unic prin tot ceea ce ofera: frumusetea exotica a peisajelor, clima, veselia si naturaletea oamenilor, savoarea fructelor, serviciile ireprosabile ale resorturilor, mult superioare chiar celor din Antalya. Ne-am propus asadar sa revenim, chiar daca posibilitatile financiare ale familiei nu sunt decat modeste.

Oricum, urmaresc constant povestile de calatorie ale altor pasionati de excursii frumoase, ma bucur impreuna cu ei si de multe ori aflu informatii si trag invataminte ce-mi sunt de folos pentru vacantele viitoare.

Posibilitatea unei vacante in Mexic, zona Riviera Maya mi-a atras atentia inca de anul trecut dar preturile, care depaseau 1000 euro/persoana, m-au determinat sa aman acest proiect. In toamna, dupa Black Friday, au aparut unele oferte foarte bune ca pret dar, avand in vedere ca bugetul de vacanta era deja epuizat, nu am facut planuri imediate ptr. o astfel de vacanta dar am urmarit constant preturile oferite de agentiile de turism pe aceasta destinatie, care in perioada dec-martie au fost mari, peste bugetul pe care mi l-as fi permis, chiar daca as fi optat pentru o oferta early booking.

Dar, la inceputul lunii aprilie, am gasit o oferta de nerefuzat: 7 zile in Mexic, Riviera Maya, hotel 5* all inclusive, transport din Madrid, 790 euro, plecari in luna aprilie. La acest pret erau mai multe hoteluri, chiar unul la 740 euro (Riu Lupita), am cautat informatii despre fiecarein parte si am selectat doua: Occidental X Caret avea review-uri bune pe amfostacolo, imi placea arhitectura lui, faptul ca era integrat in natura si nu in ultimul rand apropierea de parcul tematic X Caret. Dezavantajul era ca nu avea o plaja tocmai pe gustul meu, ci o laguna artificiala si cam inghesuita. Riu Tequilla beneficia de o plaja frumoasa, asemanatoare celei din Punta Cana, dar parca ii lipsea acel ceva care sa-i dea unicitate, un aer specifc zonei Riviera Maya. Riu Lupita a iesit din calcul deoarece se afla la o departare de 3,5 km de plaja, se asigura transferul dar, din experiente anterioare am constatat ca acest lucru diminueaza farmecul unei vacante si diferenta de 50 euro nu compensa acest neajuns.

Am incercat sa fac rezervare la unul din cele 2 hoteluri la pretul de 790 euro dar nu aveau locuri ptr camera tripla. Ramasesem cu o dezamagire in suflet, si… dupa doua zile, surpriza: am primit o noua oferta de nerefuzat: 7 zile la hotelul Grand Sirenis Riviera Maya, all inclusive, zbor din Madrid, taxe incluse, 3 persoane 2330 euro, deci aproximativ 776 euro/persoana (pretul pentru dubla era de 790 euro/pers). Am cautat informatii despre hotel, corespundea intru totul dorintelor mele: locatie, servicii, divertisment, iar pretul era cu 40% mai redus decat cel din decembrie, oferta early booking. Daca mai adaugam aproximativ 200 euro pretul zborului pt Madrid si cazarea o noapte, plus ceva bani de buzunar ptr o excursie optionala ajungem la aproximativ 1000 euro/persoana un pret care nu este tocmai mic dar mai bun in comparatie cu alte oferte.

Asa ca am facut rezervarea ptr plecarea de peste 2 saptamani nemaitinand cont de toate temerile privind durata zborului dar si a timpului de asteptare intre zborurile de legatura, previziunile meteo care anuntau ploi si furtuni in perioada sejurului (paranteza- desi luna aprilie nu este considerata sezon turistic am avut parte si anul trecut dar si acum de vreme calda, insorita, fara ploi contrar previziunilor meteo iar apa era minunata), riscurile de sanatate (vezi virusul Zika) avertismentele MAE dar si unele incidente ale unor romani care, plecand in vacanta acum cativa ani au fost intorsi de la vama mexicana, nepermitandu-le intrarea in tara fara prea multe explicatii sau compensatii banesti.

Nu pot sa va recomand si dv sa faceti la fel dar noi ne-am dorit atat de mult aceasta vacanta, incat am ignorat toate aceste temeri si totul a fost minunat, nu am avut nici un incident am avut parte de cea mai minunata vacanta de pana acum si cred ca uneori e mai bine sa ignori zvonurile alarmiste si sa-ti urmezi visul, astfel vei fi rasplatit cu o experienta de neuitat.

Cu speranta in suflet am pornit din aeroportul Otopeni si dupa un zbor de aprox 4 ore am aterizat in Madrid seara. Am luat un taxi si ptr 20 euro ne-a dus pana la hotelul de tranzit Don Luis, situat in apropierea aeroportului, unde aveam rezervata o noapte de cazare. Se poate ajunge la hotel si cu autobuzul 101 de la aeroport, coborati in statia Plaza Hermanos Falco y Alvares de Toledo biletul costa 1,5 euro/persoana si hotelul este la aprox 100 metri de statie. Am folosit acest mijloc de transport a doua zi, catre aeroport si totul a fost ok. Aceasta cazare intermediara am folosit-o si anul trecut si am fost multumiti.

Penru imbarcarea in zborul transatlantic, zbor operat de Pullmantur Air, ne-am prezentat in aeroport cu 4 ore inainte ptr. check-in. Compania de turism partenera spaniola se numeste Wamos si la fel scria si pe avionul cu care am zburat.

Majoritatea calatorilor erau spanioli, am identificat doar 2 familii de romani, calatorii erau in special tineri, cupluri ce plecau in vacanta dar si un grup de liceeni. Toti erau veseli, relaxati si nu pareau sa-si puna problemele care ne-au stresat pe noi pana atunci.

Zborul a durat aproape 9 ore, am fost serviti cu bauturi dar si doua mese, ni s-au oferit pernute si pleduri si pe parcursul calatoriei au rulat filme ptr a trece timpul mai usor.

Am aterizat in Mexic, unde am mai stat la o coada de o ora ptr formalitatile de intrare in tara, am completat un formular din care ne-a fost returnata o parte dupa ce a fost stampilat cu o stampila drepunghiulara. Acest document trebuie pastrat si predat la iesirea din tara, aveti grija sa nu-l pierdeti altminteri riscati o amenda sau chiar sa pierdeti zborul de intoarcere. Verificati sa vi se aplice si stampila si semnatura ptr a evita eventualele probleme.

Noi am trecut cu bine de punctul de control apoi ne-am indreptat catre reprezentantii Wamos care ne-au indrumat catre autocarul care intr-o ora si jumatate ne-a condus la hotel. Drumul e frumos, pe o sosea marginita de palmieri, de-a lungul marii, ghidul insotitor ne-a delectat tot timpul cu povesti, glume, informatii utile urmand ca a doua zi sa ne intalnim la hotel ptr a ne da informatii despre ora intoarcerii si excursiile optionale propuse. Acesta vorbea in limba spaniola, eram singurii romani din autocar a vorbit ff putin in engleza dar totusi am inteles suficient gratie telenovelelor mexicane vizionate de-a lungul anilor (multumim, Thalia).

Deci dupa 36 ore de cand am plecat de acasa am ajuns in… paradis.

---

VIZUALIZĂRI: 5796 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI