Queluz - triumful grădinilor regale din micul Versailles al Portugaliei (II)

TIPĂREȘTE

Ma despart cu regret de palatul lui Don Pedro, fac o reverenta tacita si cobor afara, la aer, in gradinile regale, revigorate si redeschise publicului, dupa eforturi financiare enorme, incepand cu 2004. Asteptam cu emotie momentul intalnirii cu gradinile, pe care le vazusem din Sala Tronului si voi incerca in premiera pe AFA, sa scriu si impresiile mele despre un obiectiv turistic putin prezentat pe site-urile romanesti.

Gradinile Palatului National Queluz, sunt in perfecta armonie cu palatul si impresia mea a fost ca exista o legatura indestructibila, nevazuta, intre arhitectii gradinii, sculptori, pictori si gradinari -greu de definit.

Gradinile regale de la Queluz sunt inspirate dupa modelul Versailles, in stilul ,,Le Notre'', dar exista desigur diferente vizuale si compozitionale.

Si aici, ca si in interior, trecutul istoric a ramas in loc, si dupa ce ies din palatul roz, orbita de atata opulenta si stralucire, cobor si eu pe faimoasele scari ale arhitectului francez, Robillion, pe Scara Leilor, ce va face legatura fireasca intre gradinile de sus si de jos, ale palatului, datorita unei usoare denivelari a terenului.

Cu siguranta, pe aceasta scara a coborat eleganta si distinsa regina Maria I, cu alaiul ei de printese, venind din interior, dintr-o lume de basm, pentru a straluci aici, in gradinile de vis, si pentru a-si etala toaletele fastuoase si nestematele, in cel mai frumos salon de vara al Portugaliei.

Daca zidurile decolorate de soare, ar putea sopti, ce povesti nemuritoare as putea afla despre infantii si infantele portugheze, ce se jucau odata pe aleile imensei gradini, de 20 de hectare.

O cascada de lumina se revarsa la ora pranzului asupra panoramei din curtile interioare ale palatului si geamurile din Pavilionul lui Robillion, par sa scanteieze.

GRADINILE DE SUS, in stil francez, mai exact GRADINA MALTA si GRADINA SUSPENDATA, sunt proiectate de Robillion dupa modelul Versailles, si sunt despartite de o balustrada.

Am avut senzatia ca ele stau de vorba si-mi povestesc, mie, navigatorului turist, despre viata fastuoasa de la curte, in secolul al 18 -lea.

In aceste gradini, aveau loc petrecerile regale si sarbatorile din timpul verii, cand se aprindeau seara focuri de artificii, intr-un spectacol maret.

Printre copaci, pe langa raul care traversa parcul, se aprindeau lanterne si in Casa Muzicii, se ascultau concerte de muzica, iar regele si regina, cu alaiul lor de printi si printese, se plimbau, alaturi de invitati.

Si azi, in lunile august si septembrie, au loc ,,Noptile de la Queluz''un spectacol in care se prezinta secvente muzicale din viata de la curte din secolul 18. Traditia nu s-a intrerupt.

GRADINA MALTA

Cand am vizitat Sala Tronului, am admirat de sus aceasta gradina, care isi trage numele din Ordinul cavalerilor de Malta, stiut fiind ca regele Don Pedro III era Marele Maestru.

La origine, aceasta gradina a fost un lac si in decursul vremii au fost adusi aici, arbori speciali, importati din Olanda, bineinteles, pentru a infrumuseta peisajul.

Astazi pot fi vazute patru statui de marmura, ce reprezinta artele, Muzica, Sculptura, Arhitectura si Pictura, ele inconjoara un bazin de apa, in mijlocul caruia trei baieti, imbratiseaza un delfin.

GRADINA SUSPENDATA

Gradina Suspendata, creata de Robillion ,,a fost construita deasupra unui rezervor de apa, ce colecta surplusul de apa din lac''.

Ea are ca punct de referinta, FANTANA LUI NEPTUN, fiind cunoscuta si sub numele de ,,Gradina lui Neptun'', amintind ca spatiu de Versailles.

Ambele gradini sunt marginite de balustrade si impodobite cu statui de plumb.

Copacii au fost adusi din Olanda in 1754 si in 1755, un gradinar olandez Van Derkolk, a fost desemnat sa planteze aici nu mai putin de 500 de arbori.

In centrul acestei superbe gradini se afla doua lacuri mici, decorate cu sculpturile unui artist englez, John Cheere.

LACUL NEPTUN, in apropiere de Fatada de Ceremonie, este marginit de 6 sculpturi de plumb, ce reprezinta ,,cele patru anotimpuri si doua grupuri statuare ,,Vertumno si Pomona si Meleagre si Atlante''.

Al doilea lac, se cheama VENUS sau Lacul Nereidelor, si este inconjurat tot de statui, aduse din atelierul sculptorului englez, ele reprezentand pe ,,Thetis ce sta pe un delfin in interiorul unei scoici de piatra, in forma unei barci..., marginita de tritoni, de Tajo si Guadiana, baieti la fantana, tritoni si delfini''.

Gradina a fost terminata in 1770.

Raman prizoniera a frumosului, intruchipat de grupurile statuare si pozez ce pot.

Nu sunt multi turisti, putina lume stie ca palatul e deschis in zi de luni, ma bucur de solitudine.

Ochiul meu e intrigat de frumusetea celor duoa lacuri ce sparg monotonia geometrica a gardurilor vii si verzi.

As fi fost in stare sa stau acolo toata ziua, sub razele fierbinti ale tipsiei solare, dar a doua zi aveam un avion ce ma astepta sa ma imbarc.

Aceste gradini cu sculpturi de plumb sunt printre cele mai erudite din Portugalia, ele fiind influentate de modelele italiene si franceze.

La Queluz, 22 de statui aduse de John Cheere au fost restaurate in ultimii ani.

As spune ca Queluzul e triumful unei gradini cu sculpturi... ele au teme variate si de-a lungul anilor au mai fost mutate din loc. Rolul lor e pur decorativ si au teme de inspiratie mitologica.

O alta trasatura a gradinilor o reprezinta desigur elementul apa, sursa vitala a vietii. Ribeira de Jamor, cunoscut sub numele de Lago Grande, adica Lacul cel Mare, traversa parcul, dar astazi el e transformat intr-un canal si apa nu se mai joaca vesel ca odinioara.

In fundul axei principale, ce pleaca dinspre palat, exista si o Cascada, celebra in epoca de glorie a palatului.

CANALUL CU AZULEJOS, UNIC IN PORTUGALIA

Dupa ce cobor de pe scarile lui Robillion, vad in fundal un canal marginit cu placi ceramice portugheze. In 5 minute ajung la un canal, de 50 metri lungime.

In 1756 Joao Antunes a fixat 50 000 de placi ceramice pe acest canal si pictorul Manuel de Costa Rosado a fost insarcinat sa le picteze.

Am ramas muta de uimire citind ca pe acest canal, unde odata curgea apa, se plimba alteta sa regele, insotit de regina si musafiri, cu barca, sa se relaxeze dupa atatea corvezi regale.

Intru si eu cu mintea in tunelul timpului si examinez o bordura albastra cu azulehos, decolorata de soare, cu reflexe de turcoaz, un fel de bijuterie miscatoare, ce-si schimba culoarea in functie de soare... ma joc cu aparatul foto, cand la stanga, cand la dreapta, plec, revin, pozez multe placi cu azulejos, sunt topita dupa ele si soarele imi face feste...

Ma uit la canalul cu placi, la scenele ce le reprezinta, nu am mai vazut asa ceva, ma gandesc la navigatorii ce se leganau pe ocean, la uimirea lor in fata unor taramuri noi, de unde au venit cu tone de aur, pentru a aduce bogatie si lux regilor portughezi.

Poze, poze uite un covor ordonat smaltuit in alb, galben, albastru, incerc sa inteleg desenele, intru cu ele in dialog, e un spectacol vizual unic, si sufletul lor tainic comunica cu mine... ce pacat ca apa din canal a secat... e trist canalul... nu are viata, dar cu putina imaginatie vad barcile dansand pe apa in acest salon de vara, de unde se auzea odata muzica de camera pentru urechile delicate ale reginei, acolo peste podul din fotogafie, unde e un pavilion chinezesc, cunoscut si sub numele de CASA DA MUSICA., unde regina asculta muzica, seara... cronicile scriu ca acest canal era seara luminat cu torte, si de-a lungul lui erau plantati duzi, pentru ca regina cealalta, Carlotta, voia sa incurajeze industria locala a matasii.

Vad de-a lungul canalului si niste vase ceramice albe si albastre. In latura mai indepartata spre exterior, ceramica e multicolora si reproduce scene de vanatoare.

Celelalte placi cu azulejos reprezinta porturi maritime, nave, turnuri, peisaje, incerc sa opresc cu aparatul scurgerea timpului... canalul e unic, este mandria ce defineste sufletul portughez, ... o ploaie ar potoli setea cumplita de apa a acestui canal.

Schimb directia si trec pe langa niste copaci batrani in toiag, ce stau la post ca niste catarge credincioase.

POARTA FAIMEI SI MAREA CASCADA

Portico da Fama are o balustrada cu statui si urne si separa Gradinile de Sus de parc.

De la aceasta poarta pornesc ,,bulevardele ''intr-o retea de poteci secundare intrerupte de apa.

Mergand spre sud, ajung in 15 minute la ,,Marea Cascada'', construita in 1770. Ea este acoperita cu piatra si stanca adusa din Cascais... o fi fost spectaculoasa la vremea ei, astazi mie mi s-a parut prea indepartata si stinghera, si doar curiozitatea m-a facut sa ma apropii de ea, ca eram rupta de picioare si caldura. In acest loc se juca infanta Carlotta in adolescenta cu prietenele ei si ma joc si eu in sandale, cand pe un picior, cand pe celalalt, ca nu mai pot absorbi atata arta...

LACUL CU MEDALIOANE

In drumul inapoi spre palat, venind de la cascada m-am oprit sa admir un loc original si delicat, Lacul cu Medalioane si Fantana lui Neptun. Acest lac are forma unui octogon sub forma de stea ,,cu colturi taiate de mici bazine de apa, ca niste medalii''A fost proiectat tot de Robillion in 1764. Doua statui, Adonis si Diana, aduse din Londra, impodobesc lacul. Mai incolo se afla un grup statuar de piatra, Neptun inconjurat de Tritoni.

Interesant mi s-a parut faptul ca inainte de exilul familiei regale in Brazilia, 183 de lebede albe si negre populau lacurile din Queluz.

De asemenea, pe terenurile din jurul palatului erau odata caprioare, oi de Angola, capre, si o menajerie, sub terasa lui Robillion, cu doi lei, doi tigri si maimute., chiar langa Cascada cu Scoici., ce se vede si azi. Am auzit si eu tipete de animale, dar nu stiu ce era inauntru...

Gradinile rococo intregesc peisajul resedintei regale de la Queluz, dar voi lasa pozele sa completeze articolul meu...

Pentru a scrie datele istorice din acest review, am folosit partial date dintr-o carte de arta pe care am cumparat-o in libraria palatului ,,Queluz, the Palace and Gardens'', din 2009-autor Maria Ines Ferro.

Biletul de intrare combinat palat-gradini costa 10 euro.

---

VIZUALIZĂRI: 2980 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI